În multe medii internaționale, românii se confruntă adesea cu prejudecăți care îi urmăresc indiferent de calificările și competențele lor. Imaginea de „hoți”, „mincinoși” și „bârfitori” este un stigmat care poate face mai dificil accesul la locuri de muncă bine plătite și respectate, în special în industrii de elită, precum cea offshore.
Lucian Olteanu (foto), în vârstă de 50 de ani, este operator de macarale heavy-lift cu o experiență de peste 15 ani în industria offshore, lucrând pentru cele mai mari companii din domeniul energiei eoliene, cu cifre de afaceri de miliarde de euro anual și zeci de mii de angajați la nivel global.
De-a lungul timpului a observat o reticență a străinilor în a angaja români. Potrivit lui, reputația proastă nu este doar un mit, ci uneori este alimentată chiar de comportamentul unor conaționali care nu respectă regulile stricte de profesionalism impuse în mediile internaționale.
Citiți aici prima parte a interviului cu Lucian Olteanu:
„E nevoie de o reputație bazată pe seriozitate și competență”
Astfel de etichete nu apar însă din senin. Ele sunt întărite de exemple concrete de comportament nepotrivit, de la lipsa de seriozitate la tendința de a se preocupa mai mult de ce face colegul decât de propria muncă.
„Pe tineri i-aș îndruma să-și construiască o reputație bazată pe seriozitate și competență. Am întâlnit la multe companii, foarte mulți români – de exemplu la o firmă din Constanța, unde am lucrat – pe care îi interesa ce face cel de lângă el. Nu merge! În companii străine nu te țin să faci așa ceva. Te țin doar dacă ești serios. Trebuie să te caracterizeze promptitudinea, seriozitatea. Să aibă încredere în tine, în ce spui tu. Nu are nimeni încredere dacă tu te duci să-i spui: «Știi ce-a făcut Georgel? Eee, l-am văzut eu că n-a intrat cu piciorul drept. A intrat în cameră cu piciorul stâng.» «A, e grav, dom’le, da». Te izolează. Am întâlnit. Trebuie să ne schimbăm cumva mentalitatea aceasta.”
Într-un domeniu unde fiecare detaliu contează și unde responsabilitatea este uriașă, bârfitorii și cei care pun mai mult preț pe relațiile de culise decât pe muncă sunt rapid marginalizați. O simplă greșeală poate costa milioane de euro, iar angajatorii nu își permit să riște.
Un exemplu concret care era cât pe ce să îi afecteze reputația lui Lucian Olteanu demonstrează cât de ușor un comportament iresponsabil poate distruge șansele viitoare ale unui profesionist:
„Din păcate, am recomandat pe cineva, am adus pe navă pe cineva care a avut un necaz în familie, o doamnă. Și am adus-o la o companie foarte bună. Și a plecat cu o geantă plină de cafea! Pe motiv că ea nu a băut cafea pe navă, așa că a luat-o la pachet. M-au sunat de la navă și mi-au spus: «Băi, ei să-i fie rușine. Uite, poze!» Am zis: «Dom’le, spre rușinea mea, nu o cunoșteam foarte bine.» «Păi dacă nu o cunoșteai, de ce ai pus vorbă pentru ea?»
Am sunat-o pe doamnă, care mi-a replicat: «Am avut și eu necazuri, am avut nevoie de bani și așa mai departe.»
„Bun, un kilogram de cafea la supermarket este 60 de lei. Cu cât puteați dvs să o vindeți? Cu 30 de lei? Câte pachete aveați? Trebuia să îmi spuneți, doamnă, și vă dădeam eu 100 de euro. Nu trebuia să-mi faceți mie așa ceva.” „Vedeți? De asta sunt reticenți (unii) străini. Vin românii! Aoleu, sunt hoți ăștia. Aoleu, sunt mincinoși. Aoleu, sunt bârfitori”, a povestit Lucian Olteanu.
Din cauza unor astfel de incidente, unii străinii devin din ce în ce mai rezervați în a angaja români, iar cei care sunt cu adevărat muncitori și serioși trebuie să depună un efort suplimentar pentru a-și dovedi valoarea, vede Lucian Olteanu, punctând că industria offshore „nu este pentru oricine”. În acest domeniu, unde profesionalismul și încrederea sunt fundamentale, orice greșeală de comportament poate avea repercusiuni grave, nu doar asupra individului, ci și asupra întregii comunități de români care își doresc să lucreze în această industrie.
foto: IMAGO / imago stock&people / Profimedia
„Ți-a dat acel job de făcut? Fă-ți jobul. Nu te interesează de Georgel și Costel .....”
Industria offshore este una dintre cele mai solicitante și riguroase din lume, unde profesionalismul, disciplina și competența tehnică sunt esențiale. Este un mediu în care nu există loc pentru compromisuri sau nepregătire, iar orice greșeală poate avea consecințe grave atât pentru individ, cât și pentru echipă. Tocmai din acest motiv, companiile internaționale sunt extrem de atente la selecția personalului, iar românii care vor să își construiască o carieră de succes în acest domeniu trebuie să fie conștienți de așteptările ridicate.
Lucian Olteanu subliniază importanța reputației bazate pe seriozitate și competență. De-a lungul carierei sale, a observat cum unii români ajung în astfel de medii fără să fie pregătiți corespunzător, iar acest lucru le afectează nu doar parcursul profesional, ci și imaginea generală a muncitorilor români în ochii angajatorilor străini.
foto: Westlight / imago stock&people / Profimedia
„În primul rând, eu i-aș sfătui pe tineri să-și vadă de treaba lor. Ți-a dat acel job de făcut? Fă-ți jobul. Nu te interesează că Georgel și Costel pe lângă tine nu muncesc. Nu-i treaba ta. Tu ți-ai făcut jobul tău. Cineva, la un moment dat, cu siguranță, o să-i vadă. Și îi vor trimite acasă. Că nu stă nimeni să-și bată capul cu tine.”
Bariera lingvistică: „Se duc nepregătiți la joburi unde trebuie să știe limba engleză”
Una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac mulți dintre cei care vor să intre în industria offshore este subestimarea cerințelor jobului. Munca pe o platformă petrolieră sau pe o navă de montaj eoliene offshore nu este doar bine plătită, ci și extrem de solicitantă. Pe lângă rezistența fizică și psihică, sunt necesare abilități tehnice solide și o înțelegere clară a limbajului de specialitate.
„Ca să lucrezi în offshore trebuie să ai niște calități. Dacă tu știi că nu le ai, nu te apuca să investești niște bani – câteva mii de euro – degeaba.”
Un exemplu concret care ilustrează importanța pregătirii este cel al unui operator de macara pe care Lucian Olteanu l-a recomandat pentru un post într-o mare companie. Deși era un mecanic priceput, bariera lingvistică s-a dovedit un obstacol insurmontabil.
„Cred că este cea mai mare problemă a noastră – bariera lingvistică. Se duc nepregătiți la joburi unde trebuie să știe limba engleză. Vă dau un exemplu. Au avut nevoie de un crane-op (operator de macarale de mare tonaj).
«Lucian, știi pe cineva? Dar vreau la fel de bun ca tine».
«Dom'le, nu știu dacă e la fel de bun ca mine sau serios. Îl cunosc de foarte mult timp. Am lucrat împreună, e bun și e un bun mecanic. Un băiat super deosebit».
L-am sunat: Ești dispus să vii la...?
«Da, dom'le, vin».
Bun, eram la o mare companie. Și am zis: «Dom'le, uite, am găsit un băiat.».
«Da, da, da, dă-mi numărul lui de telefon».
Eu, între timp, i-am spus băiatului, crane-operatorul: «Măi, tu cum stai la engleză?»
«Bă, eu te-am auzit pe tine. Nu stau ca tine, dar mă descurc».
Ce-o fi însemnând la el descurcat? Doar how are you și I'm fine?!
El ce-a făcut? A redirecționat apelul către un nepot al lui care este născut, crescut în Anglia. Ăla avea accent britanic. Și-a început să vorbească. A dat interviul. A doua zi, ăsta la vapor. Nu a știut când îi dădeau comandă boom-up, adică brațul sus, boom-up. El nu știa să facă comenzile, că nu le înțelegea. Și vreau să vă spun, spre surprinderea dumneavoastră, că ar fi trebuit să plecăm amândoi acasă. Că au vrut să mă dea și pe mine afară”, a povestit Lucian cât de important este să fii sincer cu tine însuți în privința abilităților tale.
Minciuna, trișatul sau încercarea de a păcăli angajatorul nu doar că nu funcționează, dar pot avea repercusiuni asupra celor care te-au recomandat. „Așadar, că m-ați întrebat de sfaturi pentru tineri sau cum să-i îndrumăm. În primul rând, să fie foarte bine pregătiți, inclusiv la limba engleză, ca să nu aibă un șoc.”
foto: Costfoto/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia
Testul realității: viața în offshore
Munca pe o platformă offshore nu este pentru oricine. Pe lângă riscurile și condițiile extreme, este esențială și o rezistență psihică ridicată. Unii își imaginează că este un job ca oricare altul, dar realitatea este mult mai dură.
„Uite, îți dau un exemplu. Mergem, îți iau un scaun, mergem pe malul mării, aici, pe un dig, te pun pe scaun și te țin 11 ore pe scaunul ăla.
Faci mișto de mine?
Nu, dom'le, dacă vrei să fii crane-op, trebuie să știi și dacă reziști 11 ore pe un scaun pe zi.”, a relatat Lucian Olteanu discuția cu un bărbat din Constanța care își dorea să devină operator de macara în industria offshore.
Industria offshore este un domeniu în care e nevoie de oameni care se pot adapta la condiții stresante de muncă, spune el. Nu există loc pentru jumătăți de măsură.
„«Nu am bani de cursuri». Dar îi vezi cu iPhone 14, pe care au dat 1.300 de euro. Păi, investește în tine mai întâi! / Eu n-am auzit de Țzancă, mă scuzați”
L-am întrebat pe Lucian Olteanu ce le-ar transmite tinerilor ce visează la un job în industria offshore. Mesajul a fost unul clar: înainte de a cheltui bani pe telefoane de ultimă generație, genți de firmă sau ochelari de lux, să investească în propria dezvoltare profesională.
„Vin prieteni ai fiului meu, Andrei, și spun: «Nu am bani de cursuri». Dar îi vezi cu iPhone 14, pe care au dat 1.300 de euro. Păi, investește în tine mai întâi! Îți iei telefon după ce ai un venit stabil”, spune Olteanu.
foto: IMAGO / imago stock&people / Profimedia
El consideră că pregătirea profesională trebuie să fie prioritatea numărul unu pentru orice tânăr care își dorește un viitor sigur. „Sfaturi nu dau, doar familiei. Dar dacă ar fi să îndrum tinerii, le-aș spune să investească în cursuri, să se specializeze. Să nu pună accent pe lucruri materiale, gen telefoane, pantofi sau ochelari de firmă.” „Am văzut pe cineva și a zis: «Sunt ochelari ca ai lui Tzancă (Tzancă Uraganu - n.n.).». Bă, dar cine-i Tzancă ăsta? Cei ce vor să lucreze în offshore să fie pregătiți să fie rupți de realitate. Eu n-am auzit de Țzancă, mă scuzați.”
„Ai iPhone 14. Ai dat 1.300 de euro pe el? Investește în tine mai întâi! Îți iei telefon după ce ai un venit stabil.”
El a dat exemplul fiului său, de care este mândru. Andrei, în vârstă de 23 de ani, și-a construit deja o carieră solidă într-un domeniu tehnic de viitor. După absolvirea unor cursuri specializate la o școală privată din Constanța, a fost angajat ca tehnician de mentenanță la o mare companie, unul dintre lideri mondiali în industria eoliană.
„Spre surprinderea mea, băiatul meu, Andrei, a fost angajat fără perioadă de probă, după ce i-a uimit cu cunoștințele sale pe angajatori, la interviurile pe care le-a susținut,” spune cu mândrie Lucian Olteanu.
foto: JASPERIMAGE / Alamy / Profimedia
Andrei a urmat cursuri de electricieni nave, mentenanță eoliene, panouri solare și multe altele. Aceleași cursuri le-a urmat și tatăl său. „Eu nu investesc în telefoane, mașini sau case. Eu investesc în mine. Este cea mai bună investiție", spune Lucian Olteanu, care i-a insuflat fiului său această mentalitate.
După finalizarea cursurilor, Lucian l-a ajutat pe Andrei să își creeze un profil profesionist pe LinkedIn. Rezultatul? „În două ore era angajat la o mare companie. Permanent. Acum e Level C, mai are puțin și va fi șef de echipă.”
Inițial, Andrei își dorea o carieră în management și a studiat timp de doi ani la Birmingham. Însă tatăl său i-a sugerat o altă abordare: „Manager nu e meserie. Eu sunt managerul meu, manager pe banii mei și pe viața mea. Putem fi manageri oricând, dar trebuie să ai o meserie.”
Tânărul a fost inițial reticent să urmeze o carieră tehnică. „Nu, că e muncă multă în offshore...”, își amintește Lucian Olteanu. Însă acesta i-a explicat importanța experienței: „Trebuie să pleci de jos. Dar ține minte, vor fi și pentru Marea Neagră proiecte de ferme de eoliene. Și atunci vei fi unul dintre cei mai buni specialiști.”
Deocamdată, Andrei lucrează în onshore. „Trebuie să fie pregătit 200%. În offshore, este vorba de secunde. Acolo, timpul costă bani. Navele se închiriază cu sute de mii de euro pe 24 de ore. Dacă faci o greșeală, poate costa milioane, iar tu îți pierzi locul de muncă." Lucian spune că, deși fiul său a avut ofertă de angajare în offshore, chiar de la compania unde lucrează, nu a acceptat ca Andrei să meargă în offshore. „Nu este pregătit pentru a fi un tehnician offshore. Nu, nu este pregătit nici acum, după 2 ani în onshore. Trebuie să fie pregătit 200% ca să dea randament de 80% - 100% în offshore. Trebuie să ne știm limitele. Eu știu ce înseamnă offshore. În Offshore e vorba de secunde.”
„Urcai scările fără să te ții de balustradă? Te-au fotografiat, ești pus la panou, cartonaș galben. Data viitoare, pleci acasă. Un coleg a scăpat un container scump pe punte. A fost trimis acasă în două ore"
Cât privește siguranța în muncă, Lucian spune că marile companii din offshore au reguli stricte de safety pe nave sau platforme marine, atât în timpul regulamentar de muncă, dar și în în afara lui. La cea mai mică abatere ești avertizat, apoi cu proxima ocazie riști să fii dat afară. Ai fumat în alt loc decât cel amenajat sau nu te ții de balustradă când cobori scările? Te-au ars.
„Lucram la o companie care activa prin Marea Nordului. Depinde de safety officer (responsabil în domeniul securității și sănătății în muncă - n.n.), dar acel safety officer era foarte dur cu oamenii. Avusese probabil vreun incident, accident, vreo fatalitate, nu știu exact istoria lui. Dar acolo era ca la fotbal: cartonaș galben - mustrare. Un coleg își băgase mâinile în buzunar și urca scările. Se urca pe macara, nu știu pe unde se ducea. Sau chiar în cameră, când te duci, pe scări, trebuie să te ții de balustradă. Nu ai voie să ții mâinile în buzunar. Nu ai folosit mâna curentă? Ți-a făcut poze? Îți afișează pozele la panoul pentru safety: Lucian Olteanu, în data de cutare, a fost surprins cu mâinile în buzunar urcând scările. Are mustrare. La următoarea abatere – „cartonaș roșu”, Te dă afară.
Însă dacă faci o greșeală mare, s-ar putea să vezi direct roșu. S-a întâmplat. Un coleg operator de macara a luat un container cu un echipament foarte scump și l-a trântit pe punte. A oprit macaraua, a venit barca aceea care face transferul de personal, iar în două ore era în aeroport. L-au trimis acasă. Direct. Nu stă nimeni la discuții cu tine. Pentru că sunt echipamente de milioane de euro. Ăla le-a distrus într-o secundă. Așa că în offshore există și riscul de a ajunge acasă mai devreme decât ți-ai propus. Înțelegeți? Nu există o a doua șansă. Sau: ai făcut gălăgie pe hol, poate să-ți dea un avertisment. La al doilea pleci acasă. Te prinde că fumezi în cameră? Te trimite direct acasă. Că mai sunt unii care fumează țigări electronice și mai fumau în cameră. Au fost trimiși acasă. Nu-i voie să faci așa ceva, sunt reguli foarte stricte. Ai o zonă unde poți să fumezi, doar acolo fumezi. Nu există m-am trezit eu dimineața, beau cafeaua în cameră și fumez. Ai plecat acasă. Stai acasă și fumează cât vrei tu”, povestește Lucian Olteanu despre regulile stricte de pe nave și platforme marine.
„Mănânc pâine cu ceapă. Eu aici nu stau. Nu stau, că mi-e frică”
„Mănânc pâine cu ceapă. Eu aici nu stau. Nu stau, că mi-e frică”
„Am stat 18 ore cu masca de gaze pe heliport. A venit peste noi sonda cu acid sulfhidric. Ai respirat de două ori, a treia nu mai apuci”
Mulți sunt atrași de salariile consistente din industria offshore, însă puțini realizează cât de solicitant este acest mediu. Lucian avertizează că nu oricine poate face față condițiilor extreme de pe platformele maritime.
„Vă mai dau un scurt exemplu. A venit cineva, s-a suit pe platformă. Într-o oră a spus: Eu vreau acasă, nu-mi trebuie așa ceva. Mănânc pâine cu ceapă. Eu aici nu stau. Nu stau, că mi-e frică. Bate vântul. Se înclină platforma. Adică trebuie să știi la ce riscuri te expui. În primul rând. Pentru că trebuie să fim cinstiți. bine, riscul este și dacă ieși pe stradă. Dar aici sunt mult mai multe riscuri. La platforma am stat 18 ore cu masca de gaze, pe heliport. Pentru că a venit sonda peste noi cu acid sulfhidric, H2S. Ai respirat de două ori, a treia nu mai apuci. ”
„Ești pe platformă și te doare o măsea? Te doare măseaua 28 de zile, nu ai ce face”
Pe lângă riscurile de siguranță, izolarea este o provocare majoră pentru cei care lucrează în domeniul offshore.
„În toată industria offshore, nu doar la eoliene, dacă ai un necaz în familie, tu nu poți să faci nimic până nu vine elicopterul, până nu-ți vine schimbul. Ai o problemă de sănătate, te doare o măsea. Te doare măseaua 28 de zile (cât durează schimbul - n.n.). Nu ai ce să faci. Că n-ai unde. Trebuie să stai pe pastile. Dacă te ceri acasă, deranjezi. Mai ales dacă ceri concediu medical. Pe medical este o problemă. Mai bine spui că ai o problemă de familie, decât pe medical. Nu știu dacă mai există posibilitatea să te mai întorci. Ei nu au nevoie de oameni care nu sunt strong”.
Salarii în offshore: între 5.000 și 12.000 euro pe lună
Cât despre salariile pentru un operator de macara de mare tonaj, acestea variază între 5.000 și 12.000 de euro, în funcție de experiență, de tipul de nave, de zonă. Însă deși pot părea salarii mari, Olteanu spune că, o dată la doi ani, „trebuie să investești 15.000 de lire în cursuri”, pentru că certificările profesionale expiră. „Dacă nu găsești o companie care să investească în tine, e greu", adaugă el. El a observat că în Orientul Mijlociu - Dubai, Qatar - salariile au crescut pentru posturile de crane-op, însă acolo respectarea măsurilor de siguranță lasă de dorit. Așa că mulți operatori de macara cu ani buni de experiență evită să plece să lucreze în zonă.
foto: Jilmer Postma / AFP / Profimedia
„În general, din ce văd eu, pentru că oamenii nu mai vor să plece în Middle East, salariile au crescut acolo - Dubai, Qatar... Dar respectarea măsurilor de siguranță acolo lasă de dorit. Ai multe inconveniente. Lucrezi cu pakistanezi, indieni care nu prea respectă nicio regulă de siguranță... N-au nicio treabă cu safety. Ei doar dau din cap, spun da, semnează, dar ei nu fac”.
Împreună devenim conștienți că putem face alegeri mai verzi în fiecare zi. Energia vine de la oameni. Acest text face parte din proiectul editorial VERDE, realizat împreună cu Societatea Omului Sănătos și platforma habits by Republica. Proiectul VERDE este realizat cu sprijinul Evryo România.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.