Sari la continut
Republica
Verde

Rolul sectorului energetic în drumul către NET ZERO Ondrej Safar, CEO Evryo România: ”În situația ideală, economia își va furniza energie pentru consumul propriu în timp real”

Ondrej Safar

foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În ședința de Guvern din 24 aprilie, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a fost aprobat Programul național de achiziții ecologice 2025-2030 (PNAE). Prin elaborarea PNAE 2025-2030, România se conformează obiectivelor europene, fiind singura care nu a avut, până în prezent, un plan de acțiune privind achizițiile publice ecologice ca modalitate de promovare a guvernanței durabile, implicând autoritățile administrației publice de la nivel local, administrațiile orașelor și toți factorii economici interesați.

PNAE stabilește ținte pentru accelerarea tranziției către modelele de consum și producție durabile, astfel încât să accelereze transformările din sectorul economic pentru apropierea de obiectivele NET ZERO atât în consumul comunităților, cât și în sectoarele economice strategice pentru reducerea amprentei de carbon, așa cum este sectorul energetic.

Prezent la începutul lunii aprilie la conferința ”Reconfigurarea viitorului verde – cum se va ajusta industria la noile realități”, Ondrej Safar, CEO Evryo România, a prezentat câteva realități dure ale acestei transformări pe care atât economia, cât și sectorul energetic, le parcurg în acest moment.

”Transformarea durabilă, parcursul către zero emisii de carbon nu este doar pentru sectorul energetic. Este vorba despre economie. Sectorul energetic va fi tot mai puțin important. Se va sprijini din ce în ce mai puțin economia pe acest sector deoarece, în situația ideală, economia își va furniza energie pentru consumul propriu în timp real. Deci, dacă vorbim despre 2050 și mai târziu, ne îndreptăm spre generarea distribuită. Aceasta este situația”, a spus Ondrej Safar.

CEO-ul Evryo România consideră că importanța sectorului energetic va fi transferată de la producție și distribuție către echilibrare între producție și consum, dar și către gestionarea consumului.

”Citeam un articol publicat în presa din UK care spunea că atunci când vorbim despre nișa gazelor de consum, atunci când vorbim despre IMM-uri, acestea vor dispărea din lista de clienți ai sectorului energetic. Ele vor fi auto-sustenabile. Atenția este către acest tip de clienți, care vor produce doar ceea ce au nevoie în acel loc. Ei vor echilibra toate nevoile energetice la nivel local, iar rolul nostru, al companiilor de distribuție va fi să gestionăm această echilibrare, să furnizăm serviciul ca lucrurile să funcționeze la nivel local.

Rolul nostru va fi acela de a sprijini această tranziție în sectorul energetic centralizat, în care consumul comunităților va fi gestionat de ele. Este foarte dificil să-ți imaginezi asta în acest moment. Este marea provocare pentru noi ca sector energetic și este o mare provocare pentru companiile de tehnologie. Sincer, eu cred ca vor exista o mulțime de companii de tehnologie care să intre în acest sector deoarece valoarea la final va fi despre echilibrarea dintre producție și consum și de asemenea despre gestionarea consumului”, a punctat Ondrej Safar.

Pe de altă parte, există sectoare economice în care trecerea către NET ZERO a fost mai facilă și a fost implementată ca strategie de grup de companii înainte ca ea să devină strategie la nivelul Uniunii Europene prin pachetul Green Deal. În logistică și distribuție, startul a fost dat de grupul australian de firme Brambles, prezent pe plan local prin compania CHEP România, a create un sistem de urmărire, recuperare, recondiționare și reutilizare a paleților folosiți pentru transportul mărfurilor pentru a se apropia cât mai mult de NET ZERO. Sistemul performant de gestionare a determinat grupul de firme să treacă în anul 2023 la activitatea economică regenerativă, prin care pentru fiecare copac utilizat la construirea paleților albaștri companiile grupului vor planta doi copaci. În acest mod, Brambles și CHEP au trecut de la o activitate economică ce avea un impact asupra mediului la o activitate regenerativă, de reconstrucție a mediului prin activitatea economică desfășurată.

Nu în ultimul rând, eforturile companiilor de a reduce emisiile de carbon nu vor fi suficiente dacă nu va exista o implicare direct în acest proces a consumatorilor. Din acest motiv, ministrul britanic pentru climă, Kerry McCarthy, spune că guvernul britanic va publica o strategie de participare publică Net Zero în 2025, stabilind modul în care va sprijini cetățenii să adopte noi tehnologii, precum și oportunitățile de a se asigura că opiniile publicului sunt luate în considerare în elaborarea politicilor.

Cu alte cuvinte, chiar dacă NET ZERO este un obiectiv ideal asemănător modelelor matematice integrale cu limita ce tinde către zero, transformările din economie și cele din societate pot conduce emisiile de carbon către o cotație grafică tot mai apropiată de acest obiectiv.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    Câtă vreme UE va insista în prostia asta va rămâne invariabil pe drumul spre irelevanță economică și sărăcirea populației. Singura soluție viabilă este renunțarea la aberațiile verzi și revenirea la politici energetice realiste.
    • Like 0
    • @ RazvanP
      Mihai check icon
      Când șomajul și facturile vor ajute să treacă de acoperiș, lumea va vota și foca de la circ numai să scape de UE și ecologiști.
      • Like 0
    • @ Mihai
      RazvanP check icon
      Aș fi crezut că "decidenții" au învățat ceva din fiasco-ul verde din Spania și Portugalia, se pare că nu, insistă în continuare în prosteala inutilă.
      • Like 0


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult