În anii 90-2000, un om înstărit își permitea un bucătar personal, un aghiotant care să îi facă cumpărăturile și un șofer cu o mașină în fața blocului, întotdeauna la dispoziție; desigur, plătind salarii pentru fiecare dintre aceștia. În 2022, un corporatist cu un salariu mediu pe economie are toate acestea la dispoziție cu 3 aplicații instalate pe telefon. (Foto: Getty Images)

Sunt sătul de sistemul de învățământ din România. Pur și simplu m-am săturat să văd următorul comportament: diverși oameni mă contactează sau scriu pe grupuri de programatori că au nevoie de ajutor contra cost, la un proiect. (Foto: Profimedia Images)

„În anul 2005, am lucrat cu un american care a venit ca voluntar în România și care s-a crucit la acea vreme că noi nu facem cursuri de tastare - efectiv să învățăm să tastăm rapid la calculator. Pentru ei era ceva normal, era primul pas în dezvoltarea competențelor digitale, fiindcă una este să tastez 10 cuvinte pe minut, iar alta 80 de cuvinte pe minut”, spune Armina Sîrbu, Digital Learning Architect. (Foto: Guliver/ Getty Images)

„Scutirea s-a introdus în 2001 ca parte a strategiei naționale de creștere a sectorului și pentru a încerca stoparea „migrației creierelor", o problemă imensă la acea dată, despre care nimeni nu mai pomenește acum”, spun reprezentanții ANIS.

DevAcademy, care activează de 5 ani în București, își extinde din toamna aceasta oferta educațională în întreaga țară. (Foto: Guliver/Getty Images)

Pe un traseu de linii roșii, galbene și albastre, câțiva roboței, ceva mai mari decât o monedă de 50 de bani, se mișcă la stânga, la dreapta, ori înainte după cum le dictează codul scris cu câteva minute înainte. Copiii îi iubesc pe micii roboți, care le deschid drumul spre programare.

Când eram în clasa a 4-a și am început să joc baschet într-o echipă, eram destul de slab și mă întrebam ce îi face pe unii să fie buni și să aibă succes și pe alții să rămână la un nivel scăzut. (Foto: Facebook Petru Trîmbițaș)