Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Paradox românesc: „țara IT-iștilor” este pe ultimul loc în UE la competențe digitale. Un prim sfat pentru un român care își caută un job: „Să ai un profil online pe LinkedIn, unde chiar se angajează, este mult mai important decât să ai un profil de Facebook”

Armina Sirbu

Tinerii români sunt pe ultimul loc din UE la competențele digitale. În timp ce 80% dintre tinerii europeni cu vârste între 16 şi 24 de ani aveau în 2019 competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază, în România procentul acestora era de doar de 56% arată un raport publicat recent de Eurostat. Datele sunt în concordanță cu ceea ce relevă Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI), conform căruia cetățenii României cu vârste în 16 și 74 de ani se află pe locul 27 din UE, penultimul, la acest capitol.

„În anul 2005, am lucrat cu un american care a venit ca voluntar în România și care s-a crucit la acea vreme că noi nu facem cursuri de tastare - efectiv să învățăm să tastăm rapid la calculator. Pentru ei era ceva normal, era primul pas în dezvoltarea competențelor digitale, fiindcă una este să tastez 10 cuvinte pe minut, iar alta 80 de cuvinte pe minut. Din start, dacă tu tastezi cu o viteză de 10 cuvinte pe minut, nu o să fii foarte entuziast în a folosi calculatorul, pentru că îți vine greu”, spune Armina Sîrbu, Digital Learning Architect. În cadrul organizației Digital Nation, aceasta desenează arhitecturi curriculare și ține cursuri pentru românii are vor să deprindă abilități în domeniul IT, de la cele de bază, până la cele de programare. Din toamnă, Digital Nation va oferi și un curs acreditat de Ministerul Educației pentru profesorii care trebuie să predea online.

Într-un interviu pentru Republica.ro, Armina Sîrbu vorbește despre cunoștințele de tehnologie pe care ar trebui să le aibă cetățenii pentru a putea să funcționeze optim în societatea secolului 21.

„Am văzut oameni care caută definițiile cuvintelor în search-ul de la Facebook”

Să cauți informații online poate părea un lucru banal, însă a întâlnit persoane care nu știau să folosească Google pentru a obține detalii relevante. „Am văzut oameni care caută definițiile cuvintelor în search-ul de la Facebook, am văzut oameni care caută în Google search link complet de website pentru că nu știu să folosească un browser. Apoi trebuie să înveți cum să cauți informat: dacă tastezi aragaz, îți vor apărea prima dată reclamele, dar acolo nu o să obții prețul cel mai bun. Google a făcut un ghid despre cum poți să găsești lucruri: există scholar.google.com, unde poți să cauți informații academice, cauți imagini la imagini, cauți videoclipuri direct pe YouTube. Sincer nu ar fi necesare mai mult de 30 de minute pentru a te pune la punct cu toate aceste lucruri. Următorul pas este s[ descoperi cum să folosești Google la modul avansat pentru a învăța”, subliniază ea. 

În opinia sa, este esențial ca în secolul 21 să îți plătești facturile online, desi mulți români, între care și părinții ei, sunt neîncrezători în a realiza plăți la distanță.

Dar și mai important decât să folosești această facilitate pentru cumpăra bunuri și servicii este să știi să folosești tehnologia pentru a te „vinde”. A te vinde pe piața muncii.

„Să ai un profil online pe LinkedIn, unde chiar se angajează, este mult mai important decât să ai un profil de Facebook”

Mulți români, bunăoară, petrec o perioadă mare de timp pe Facebook, Instagram sau Tik Tok, dar platforma în care ar trebui să își investească energia dacă vor un job mai bun este LinkedIn. „Să ai un profil online pe LinkedIn, unde chiar se angajează, este mult mai important decât să ai un profil de Facebook. Facebook e locul unde recrutorii te caută ca să vadă dacă nu ai greșit cumva cu ceva, de aceea este important să îți gestionezi profilul personal și să postezi lucruri cu intenție, astfel încât ele să fie în concordanță cu imaginea pe care vrei să o afișezi”, explică Armina Sîrbu.

Noțiunea de CV a evoluat extrem de mult în ultima perioadă și de aceea, când îți construiești cariera, simpla menționare a studiilor și a experienței profesionale nu mai poate fi suficientă.

CV video și pagină web de prezentare

„În Europa și în lume s-a avansat foarte mult către CV-urile video. Companiile care se uită spre viitor cer linkul de profil de LinkedIn, cer video CV. Dacă vrem să facem un pas spre a aplica la joburi mai bune, dacă nu vrem să pierdem jobul în fața unui robot, trebuie să ne facem CV-ul într-un fel care să ne diferențieze. Nu ar strica să ai o pagină web în care să vorbești despre tine, să cauți pe cineva care să te ajute să scrii despre tine, un consultant, un recrutor care te poate ajuta să îți spui povestea. La noi, CV-urile în marea majoritatea a lor sunt liste, la autocunoaștere stăm foarte prost. În programele Digital Nation noi avem o componentă pe partea de angajabilitate, avem o specialistă care se ocupă inclusiv de a căuta joburi și a plasa cursanții noștri. Și le cere să răspundă unor situații: Dacă ai fi în acest scenariu ce ai face? Păi aș face asta și asta. Ok, înseamnă ești un tip ambițios, e important să treci în CV că ești ambițios. Eu, ambițios? Nu m-am gândit la asta... Este un dialog cu care ne întâlnim frecvent”, povestește specialista în învățare digitală.

Potrivit acesteia, România stă prost la procentul tinerilor care se angajează la un an sau doi după ce termină studiile.

„Există o așteptarea de la generația acestă de white collars: îmi scriu CV-ul și aștept să mă sune cineva. Nu funcționează așa: Îmi scriu CV-ul, fac o cercetare, îmi fac o listă de 10 companii și merg spre ele, trebuie să fie o căutare pro-activă”, explică Armina Sîrbu.

Pentru a putea funcționa într-o societate din ce în ce mai digitalizată ai nevoie nu doar de cunoștințe de tehnologie, ci și de autonomie și gândire critică. Acestea îți permit să reziști în fața manipulărilor și a marketingului agresiv online. Sunt abilități pe care le măsoară și teste PISA, unde elevilor li se cere, între altele, să stabilească dacă este mai bine să cumpere produse individuale sau la o ofertă patru la preț de trei. „Foarte mulți alegeau varianta plus una gratis că e mai bună, desi nu era așa, fără să facă niciun calcul. Asta se întâmplă și în România”, crede Armina Sîrbu.

Și-ar dori ca mai mulți români să participle la cursuri de educație digitală.

„Pentru cei aflați la vârsta active, argumentele sunt foarte clare - automatizarea și roboții vor înlocui o grămadă de joburi. Dacă vrei să avansezi, ai nevoie de abilități digitale, de rezolvare de probleme, de autocunoaștere și poate ar fi util să faci un curs de programare”.

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Totul pleaca de la mentalitatea invechita a majoritatii populatiei, incepand de la bunici pana la sefii din institutiile de stat sau companii private, nu conteaza ca esti inginer de retea, devops, specialist in transmisiuni, designer web, arhitect de software, prima intrebare a lor este: "imi pui si mie un windows ?" Nu vad legatura in tre competentele digitale care ar trebui invatate la scoala si joburile in IT, ce-ar trebui sa fac, voluntariat dupa ora 18:00 pt copii ? Si-asa scoala e platita de parinti (cica ar fi gratis conform legii), sa schimb mentalitati invechite, in care 80% din populatie tot se duce la ghisee pt ca vor o hartie ? (am vazut o judecatoare la o banca facand asta, desi totul se putea face pe mail si in aplicatia bancii).
    • Like 0
  • Casargoz check icon
    Un motiv pentru care suntem pe ultimul loc este modul in care răspundem la chestionarele ue. Nu avem competente avansate, și stam rău la STEM.
    Dar pentru competente de baza am sta mai bine in statistici dacă răspunsurile ar reflecta realitatea.
    Pentru administrația publica statisticile dau un număr mai redus de funcționari care utilizează calculatorul decât in realitate ( vorbim de word, Excel, browser și citit știri pe net)
    Statistica românească chiar scade, deși la bac exista materie de competente digitale deci ar trebui sa avem in fiecare an o creștere de 100.000 pentru competente de baza.
    Dacă ne uitam la statistica BNR privind comerțul online acesta nu are nici o legăturra cu cifrele raportate de INS pentru DESI.
    Da competentele sunt o problema. Dar nu cele de baza așa cum apar in statistici, statistici făcute in secolul XXI pe baza de interviu :)
    INS este mult mai înapoiată decât cetățenii care utilizează tehnologia informației, de fapt asta se reflecta in statistici și nu gradul in care romanii sunt alfabetizați digital.
    • Like 0
  • Nume check icon
    „Pentru cei aflați la vârsta active, argumentele sunt foarte clare - automatizarea și roboții vor înlocui o grămadă de joburi. Dacă vrei să avansezi, ai nevoie de abilități digitale, de rezolvare de probleme, de autocunoaștere și poate ar fi util să faci un curs de programare”.
    Iarasi tindem sa generalizam lucruri specifice in anumite industrii si incercam sa aducem un viitor indepartat maine.
    De ex. ce inseamna o gramada de job-uri?! Si deasemenea care job-uri? Chiar se va prabusi lumea in fata robotilor si IA in urmatorii 20-30 de ani? Nu suntem in stare sa controlam o epidemie si sa facem un vaccin cu toate tehnologia de astazi. Deasemenea, chiar toata lumea trebuie sa stie programare?! Mai ales daca vrei sa avansezi? Serios?
    • Like 2
    • @ Nume
      Roxana B check icon
      Incep sa ma simt depasita.
      Noroc ca sint f multi pensionari unde traiesc, si chiar daca serviciul postal a anuntat ca va trece la QR codes, de fapt " nimic nu se va schimba".Asta e un anunt asigurator pt pensionarii din CH

      Cind ei vor disparea , QR code va fi obligatoriu.
      Bine ca nici eu nu voi apuca acele vremuri.
      Dar e adevarat, info pe net este consumatoare de neuroni.
      Si habit- forming
      • Like 1
  • Liberty check icon
    România e parcă tot mai goală de specialiști autentici, serioși, de vreme ce n-a prea avut vreodată parte de o democrație veritabilă, aptă să condiționeze o cercetare istorică pe măsură. În schimb, are de asumat o istorie plină de erorile propriilor elite, de contradicții, de trădări și de cosmetizări ulterioare, menite să șteargă vinovățiile reale și să-i demonizeze cu atât mai vîrtos, pe țapii ispășitori.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult