Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Paradox românesc: „țara IT-iștilor” este pe ultimul loc în UE la competențe digitale. Un prim sfat pentru un român care își caută un job: „Să ai un profil online pe LinkedIn, unde chiar se angajează, este mult mai important decât să ai un profil de Facebook”

Armina Sirbu

Tinerii români sunt pe ultimul loc din UE la competențele digitale. În timp ce 80% dintre tinerii europeni cu vârste între 16 şi 24 de ani aveau în 2019 competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază, în România procentul acestora era de doar de 56% arată un raport publicat recent de Eurostat. Datele sunt în concordanță cu ceea ce relevă Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI), conform căruia cetățenii României cu vârste în 16 și 74 de ani se află pe locul 27 din UE, penultimul, la acest capitol.

„În anul 2005, am lucrat cu un american care a venit ca voluntar în România și care s-a crucit la acea vreme că noi nu facem cursuri de tastare - efectiv să învățăm să tastăm rapid la calculator. Pentru ei era ceva normal, era primul pas în dezvoltarea competențelor digitale, fiindcă una este să tastez 10 cuvinte pe minut, iar alta 80 de cuvinte pe minut. Din start, dacă tu tastezi cu o viteză de 10 cuvinte pe minut, nu o să fii foarte entuziast în a folosi calculatorul, pentru că îți vine greu”, spune Armina Sîrbu, Digital Learning Architect. În cadrul organizației Digital Nation, aceasta desenează arhitecturi curriculare și ține cursuri pentru românii are vor să deprindă abilități în domeniul IT, de la cele de bază, până la cele de programare. Din toamnă, Digital Nation va oferi și un curs acreditat de Ministerul Educației pentru profesorii care trebuie să predea online.

Într-un interviu pentru Republica.ro, Armina Sîrbu vorbește despre cunoștințele de tehnologie pe care ar trebui să le aibă cetățenii pentru a putea să funcționeze optim în societatea secolului 21.

„Am văzut oameni care caută definițiile cuvintelor în search-ul de la Facebook”

Să cauți informații online poate părea un lucru banal, însă a întâlnit persoane care nu știau să folosească Google pentru a obține detalii relevante. „Am văzut oameni care caută definițiile cuvintelor în search-ul de la Facebook, am văzut oameni care caută în Google search link complet de website pentru că nu știu să folosească un browser. Apoi trebuie să înveți cum să cauți informat: dacă tastezi aragaz, îți vor apărea prima dată reclamele, dar acolo nu o să obții prețul cel mai bun. Google a făcut un ghid despre cum poți să găsești lucruri: există scholar.google.com, unde poți să cauți informații academice, cauți imagini la imagini, cauți videoclipuri direct pe YouTube. Sincer nu ar fi necesare mai mult de 30 de minute pentru a te pune la punct cu toate aceste lucruri. Următorul pas este s[ descoperi cum să folosești Google la modul avansat pentru a învăța”, subliniază ea. 

În opinia sa, este esențial ca în secolul 21 să îți plătești facturile online, desi mulți români, între care și părinții ei, sunt neîncrezători în a realiza plăți la distanță.

Dar și mai important decât să folosești această facilitate pentru cumpăra bunuri și servicii este să știi să folosești tehnologia pentru a te „vinde”. A te vinde pe piața muncii.

„Să ai un profil online pe LinkedIn, unde chiar se angajează, este mult mai important decât să ai un profil de Facebook”

Mulți români, bunăoară, petrec o perioadă mare de timp pe Facebook, Instagram sau Tik Tok, dar platforma în care ar trebui să își investească energia dacă vor un job mai bun este LinkedIn. „Să ai un profil online pe LinkedIn, unde chiar se angajează, este mult mai important decât să ai un profil de Facebook. Facebook e locul unde recrutorii te caută ca să vadă dacă nu ai greșit cumva cu ceva, de aceea este important să îți gestionezi profilul personal și să postezi lucruri cu intenție, astfel încât ele să fie în concordanță cu imaginea pe care vrei să o afișezi”, explică Armina Sîrbu.

Noțiunea de CV a evoluat extrem de mult în ultima perioadă și de aceea, când îți construiești cariera, simpla menționare a studiilor și a experienței profesionale nu mai poate fi suficientă.

CV video și pagină web de prezentare

„În Europa și în lume s-a avansat foarte mult către CV-urile video. Companiile care se uită spre viitor cer linkul de profil de LinkedIn, cer video CV. Dacă vrem să facem un pas spre a aplica la joburi mai bune, dacă nu vrem să pierdem jobul în fața unui robot, trebuie să ne facem CV-ul într-un fel care să ne diferențieze. Nu ar strica să ai o pagină web în care să vorbești despre tine, să cauți pe cineva care să te ajute să scrii despre tine, un consultant, un recrutor care te poate ajuta să îți spui povestea. La noi, CV-urile în marea majoritatea a lor sunt liste, la autocunoaștere stăm foarte prost. În programele Digital Nation noi avem o componentă pe partea de angajabilitate, avem o specialistă care se ocupă inclusiv de a căuta joburi și a plasa cursanții noștri. Și le cere să răspundă unor situații: Dacă ai fi în acest scenariu ce ai face? Păi aș face asta și asta. Ok, înseamnă ești un tip ambițios, e important să treci în CV că ești ambițios. Eu, ambițios? Nu m-am gândit la asta... Este un dialog cu care ne întâlnim frecvent”, povestește specialista în învățare digitală.

Potrivit acesteia, România stă prost la procentul tinerilor care se angajează la un an sau doi după ce termină studiile.

„Există o așteptarea de la generația acestă de white collars: îmi scriu CV-ul și aștept să mă sune cineva. Nu funcționează așa: Îmi scriu CV-ul, fac o cercetare, îmi fac o listă de 10 companii și merg spre ele, trebuie să fie o căutare pro-activă”, explică Armina Sîrbu.

Pentru a putea funcționa într-o societate din ce în ce mai digitalizată ai nevoie nu doar de cunoștințe de tehnologie, ci și de autonomie și gândire critică. Acestea îți permit să reziști în fața manipulărilor și a marketingului agresiv online. Sunt abilități pe care le măsoară și teste PISA, unde elevilor li se cere, între altele, să stabilească dacă este mai bine să cumpere produse individuale sau la o ofertă patru la preț de trei. „Foarte mulți alegeau varianta plus una gratis că e mai bună, desi nu era așa, fără să facă niciun calcul. Asta se întâmplă și în România”, crede Armina Sîrbu.

Și-ar dori ca mai mulți români să participle la cursuri de educație digitală.

„Pentru cei aflați la vârsta active, argumentele sunt foarte clare - automatizarea și roboții vor înlocui o grămadă de joburi. Dacă vrei să avansezi, ai nevoie de abilități digitale, de rezolvare de probleme, de autocunoaștere și poate ar fi util să faci un curs de programare”.

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Totul pleaca de la mentalitatea invechita a majoritatii populatiei, incepand de la bunici pana la sefii din institutiile de stat sau companii private, nu conteaza ca esti inginer de retea, devops, specialist in transmisiuni, designer web, arhitect de software, prima intrebare a lor este: "imi pui si mie un windows ?" Nu vad legatura in tre competentele digitale care ar trebui invatate la scoala si joburile in IT, ce-ar trebui sa fac, voluntariat dupa ora 18:00 pt copii ? Si-asa scoala e platita de parinti (cica ar fi gratis conform legii), sa schimb mentalitati invechite, in care 80% din populatie tot se duce la ghisee pt ca vor o hartie ? (am vazut o judecatoare la o banca facand asta, desi totul se putea face pe mail si in aplicatia bancii).
    • Like 0
  • Casargoz check icon
    Un motiv pentru care suntem pe ultimul loc este modul in care răspundem la chestionarele ue. Nu avem competente avansate, și stam rău la STEM.
    Dar pentru competente de baza am sta mai bine in statistici dacă răspunsurile ar reflecta realitatea.
    Pentru administrația publica statisticile dau un număr mai redus de funcționari care utilizează calculatorul decât in realitate ( vorbim de word, Excel, browser și citit știri pe net)
    Statistica românească chiar scade, deși la bac exista materie de competente digitale deci ar trebui sa avem in fiecare an o creștere de 100.000 pentru competente de baza.
    Dacă ne uitam la statistica BNR privind comerțul online acesta nu are nici o legăturra cu cifrele raportate de INS pentru DESI.
    Da competentele sunt o problema. Dar nu cele de baza așa cum apar in statistici, statistici făcute in secolul XXI pe baza de interviu :)
    INS este mult mai înapoiată decât cetățenii care utilizează tehnologia informației, de fapt asta se reflecta in statistici și nu gradul in care romanii sunt alfabetizați digital.
    • Like 0
  • Nume check icon
    „Pentru cei aflați la vârsta active, argumentele sunt foarte clare - automatizarea și roboții vor înlocui o grămadă de joburi. Dacă vrei să avansezi, ai nevoie de abilități digitale, de rezolvare de probleme, de autocunoaștere și poate ar fi util să faci un curs de programare”.
    Iarasi tindem sa generalizam lucruri specifice in anumite industrii si incercam sa aducem un viitor indepartat maine.
    De ex. ce inseamna o gramada de job-uri?! Si deasemenea care job-uri? Chiar se va prabusi lumea in fata robotilor si IA in urmatorii 20-30 de ani? Nu suntem in stare sa controlam o epidemie si sa facem un vaccin cu toate tehnologia de astazi. Deasemenea, chiar toata lumea trebuie sa stie programare?! Mai ales daca vrei sa avansezi? Serios?
    • Like 1
    • @ Nume
      Roxana B check icon
      Incep sa ma simt depasita.
      Noroc ca sint f multi pensionari unde traiesc, si chiar daca serviciul postal a anuntat ca va trece la QR codes, de fapt " nimic nu se va schimba".Asta e un anunt asigurator pt pensionarii din CH

      Cind ei vor disparea , QR code va fi obligatoriu.
      Bine ca nici eu nu voi apuca acele vremuri.
      Dar e adevarat, info pe net este consumatoare de neuroni.
      Si habit- forming
      • Like 1
  • Liberty check icon
    România e parcă tot mai goală de specialiști autentici, serioși, de vreme ce n-a prea avut vreodată parte de o democrație veritabilă, aptă să condiționeze o cercetare istorică pe măsură. În schimb, are de asumat o istorie plină de erorile propriilor elite, de contradicții, de trădări și de cosmetizări ulterioare, menite să șteargă vinovățiile reale și să-i demonizeze cu atât mai vîrtos, pe țapii ispășitori.
    • Like 1
  • Mr.Oh check icon
    Da. Adevarat. Traim un paradox. Societatea (care reprezinta oamenii) modifica datele problemei arbitrar, rezolva o problema creand alte 5, si pe urma tot societatea, adica oamenii, se chiniuie sa le rezolve pe cele 5 in plus. De data aceasta sub stresul surprizei si crizei de timp.

    IT sau Technologia Informatiei ar fi trebuit sa simplifice viata si nu sa o complice. Si spun eu care sun programator Software aceasta. Mizeria umana a interferat, si s-a amestecat cu o stiinta/disciplina curata, logica, obiectiva, simple. Oamenii se sinucid mental si psihologic prin intoxicare ingurgitand gunoiul mental pe care Il produc si il transporta instantaneu in toate colturile lumii.

    Video CV? A te vinde? La ce iti foloseste ca esti ambitios daca esti prost ca noaptea? Faci tampenii cu sarguinta? La cantitatea de informatii care se vehiculeaza astazi creierul uman nu mai e capabil sa proceseze, sa eticheteze, structureze si ramane la nivel superficial. Nu are timp sa citeasca si sa inteleaga totul, sa analizeze, asa ca alege scurtaturi.

    Scopul IT era sa prelucreze Date multe Date si nu sa bombardeze creierul uman cu chestiuni irrelevante incat Sa-l sufoce.

    Insa oamenii folosesc orice ocazie sa-si faca rau lor insisi.
    • Like 9
    • @ Mr.Oh
      Parerist check icon
      Treaba asta se vede inclusiv la nivel statistic. În ciuda digitalizarii și a automatizării, în tarile occidentale productivitatea globala stagnează.
      • Like 0
    • @ Parerist
      Si atunci de unde eficiența mai mare la ei ? Consumă toată partea utilă a zilei (orele 8 - 18), (aproape) anulează partea de viață personală, de unde vin diferențele ?
      • Like 0
    • @ Ion Filip
      Din pragmatism si din ritmul de munca! Sigur, discutia e mult mai vasta dar in esenta "EI" au observat ca pentru a castiga de 4-5 ori mai bine trebuie sa muncesti in principiu de 4-5 ori mai mult/eficient.....
      • Like 0
    • @ Ion Filip
      Mr.Oh check icon
      Diferentele vin din inertie. La baza occidentul e o societate industrializata. Si nu din informatizarea societatii. Sa nu ma intelegeti gresit. Nu afirm ca nu exista companii, institutii, persoane care gestioneaza impecabil informatiile si datele. Afirm ca un ansamblu societatea isi da cu stangul in dreptul.
      De exemplu. Companie multinationala urmareste pontajul angajatilor cu 3 aplicatii software diferite. Angajatul trebuie sa ponteze de 3 ori in locuri diferite.. Ca sa aiba informatiile la nivele diferite. Cel mai banal exemplu.

      Ceea ce intelege societatea prin informatizare nu este de fapt informatizare. Este inlocuirea hartiei cu monitorul. Ceea ce este cu total altceva.

      Ca consecinta imediata nu te mai deplasezi la ghiseu sau la o sedinta. Eviti deplasarea dar creezi alte Probleme de comunicare. Intre tine si celelalt sunt o infinitate alte problemece trebuie rezolvate ca sa functioneze rezonabil. Viteza de Transfer de Date. Fiabilitatea echipamentelor electronice. Securitatea datelor. Compatibilitatea aplicatiilor electronice. Cu alte cuvinte, pentru o chestiune simpla depinzi de un geniu.

      Al doilea aspect este vizibilitatea. In loc sa primesti in posta pliante de hartie ai Spam. Si Virusi.

      Aceasta nu este informatizare. Este o copiere a realitatii intr-un mediu electronic. Ne-am multiplicat problemele. Viata e reala si nu digitala.

      Productivitatea nu se creste astfel. Productivitatea e acolo unde masina face treaba singura. In Industrie.

      Nu in Internet. Aici misuna rechinii, speculantii si victimele lor. Si cativa filantropi ce ofera lucruri gratis.



      • Like 3
    • @ Mr.Oh
      Parerist check icon
      Problema e ca și în industrie doar mașina în sine nu duce la mai multa productivitate. Înainte aveai 10 muncitori care fabricau 100 agrafe zilnic. Acum ai 1 muncitor care cu roboti fac tot 100 agrafe într-o ora. Însă restul de 7 ore în loc sa facă agrafe, completează hârtiile necesare certificării iso. Și mai are pe lângă el doi contabili, doi auditori, un project manager, un time manager, un consultant in well-being la locul de munca, un habarnist de resurse umane, și doi creativi la marketing. Deci da asa e, tehnologia în sine nu-i suficienta pentru creșterea reala a productivității.
      • Like 2
    • @ Parerist
      Mr.Oh check icon
      Ai dreptate. Legile fizicii limiteaza productivitatea la o granita superioara.
      Granita ce nu poate fi depasita decat prin noi descoperiri stiintifice. Oricui castigul nu este revolutionar.

      Ceea ce nu cred ca iei in considerare este cresterea productivitatii la productia de mijloace de productie.
      Adica: Cati Roboti produc pe luna. Pentru ca acesti roboti produc la randul lor ... produse.

      Inteligenta artificiala si alte solutii din IT nu se ocupa cu maruntisuri gen agrafe sau piese Auto. Ci cu chestiuni complexe de Sistem. Cum construiesc un robot ce construieste roboti pentru ... ?
      Descriu simplificat lucrurile pentru a sublinia ca productivitatea unei economii nu se masoara chiar atat de simplu. Experienta WW2 in care productia de armament (consumabil) a facut diferenta pune intr-o alta Lumina conceptul de productivitate.

      In asta sta si conflictul SUA -China. China e mare. Daca trece de un anumit prag techonologic va produce mai multi si mai repede decat SUA. Ceea ce intra in sfera securitatii nationale a unui stat responsabil.

      • Like 0
    • @ Mr.Oh
      Daca autoarea considera ca viteza de tastare este relevanta pentru “abilitatile digitale” ale unui individ inseamna ca dactilografele sunt campioanele digitalizarii!Ada cum bine spuneti abilitatile de a utiliza un computer tin de civilizatia contemporana,dar nu cred ca tinerii care ciocane de zir pe telefon,ci viteza ametitoare “discutand” cu prietenul de langa ei,sunt un mare succes pentru viitorul civilizatiei!Ca sa scri un mail de comanda sau o procedura decexecutie nu ai nevoie de viteza ci de gandire si cunostinte si asta e valabila la orice varsta!Altfel,o curiozitate:cele mai mari cozi in starea de urgenta ,dar si de alerta sunt la firmele de comunicatii pentru plata facturilor!Asta da e o problema de digitalizare a gandirii!
      • Like 2
    • @ Mr.Oh
      Delia MC Delia MC check icon
      Probabil ce înțelege societatea românească prin informatizare este exact așa: la instituția cu pricina folosesc în circuitul intern calculatoare însă omul tot trebuie să vină la ghișeu. Chestii ca declarația online se depune la ghișeul 2. Ori plimbarea omului de la Ana la Caiafa. Informatizarea în slujba omului este menajarea timpului și nervilor lui, iar în același timp devine și sigur că omul își va plăti asigurarea auto de exemplu și nu sunt 25% care circulă fără RCA, dacă ai nenorocul să ai accident cu unul așa, ai de tras. Aici sunt 2 avantaje de necontestat: 1. omul nu mai aleargă cu un dosar de hârtii, cu șină ori fără, din carton ori plastic
      2. Crește rata de colectare a oricăror dări și datorii. Scopul e calitatea vieții și pentru asta și merită să înlocuiești o problemă cu alte 4-5. Plus că vei plăti mai puțini plimbători de hârtii.
      În productivitate, e clar, merită să ai 2 contabili, 3 IT-iști și HR dacă ai producție mare.
      În general, internetul (de)servește pe fiecare la nivelul lui: ignorantul rămâne la fel de, cel ce vrea să se informeze, ori să învețe, are posibilitatea. Acum însă, în pandemie, oferă posibilitatea învățării online, ceea ce nu-i puțin lucru. Tocmai pentru că trebuie să folosim internetul în scopuri lucrative, avem mai puțin chef și timp pentru cele așa-zis recreative, situri de socializare, etc, ceea ce e un plus. Pentru cine e în stare să folosească.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Scoala din valiza

„Educația digitală nu înseamnă neapărat distanțarea între copil și profesor. Și aici îmi vine în minte un alt exemplu: profesorii dintr-o școală din Ialomița, care au devenit dependenți de copiii pentru a putea să folosească mijloacele digitale și s-au apropiat de copii”.

Citește mai mult

Andreas Lier - BASF

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Citește mai mult

O afacere cu cânepă

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Citește mai mult

Andrei Pitis

Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, a investit până în prezent în 15 startup-uri, după ce în 2018 a demarat un proiect prin care vrea să ajute 100 de români să ajungă milionari în euro din startup-uri în tehnologie.

Citește mai mult