În plină dezbatere politică despre majorarea TVA ca soluție pentru echilibrarea bugetară, fostul secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Gabriel Biriș, a criticat această abordare. Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, consultantul fiscal a transmis un mesaj ferm: în vremuri de criză, statul trebuie să reducă taxele, nu să le crească.

Imaginează-ți fiecare leu care îți trece prin mână sau cont bancar: când primești salariul, când plătești factura la curent, când cumperi pâinea sau transferi bani unui prieten. Acum, imaginează-ți că fiecare dintre aceste mișcări, acest „puls” constant al economiei, ar fi supus unei taxe mici. Aceasta este esența propunerii aflate pe masa de discuții la Cotroceni: o taxă universală pe (aproape) toate plățile din sistemul financiar român. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Mergeți în parcările de lângă orice ANAF sau inspectorat de poliție și comparați bolizii de acolo cu cei din parcările fabricilor și veți înțelege discrepanța și inechitatea. (Foto: Profimedia Images)

Aceste privilegii ceaușiste: să fie tratat regește dom’ director, în timp ce noi, „oamenii simpli”, ne descurcăm să ajungem la birou cu metroul, troleibuzul, cu Uber sau cu mașina – plus că plătim parcarea.

Solidaritatea reală începe cu respectul față de efort, nu cu judecata veniturilor. Și, apropo, în Uniunea Europeană, 3000 euro/lună nu e considerat un venit mare, ci unul minim pentru o viață decentă în oraș. Iar noi, în România urbană, am ajuns să trăim deja cu costuri aproape identice.

Toți angajații care au tichete de masă vor plăti CASS la valoarea acestora. Angajații vor avea salariul net mai mic cu aproximativ 70 lei, începând cu 1 ianuarie 2024. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Nu există nimeni în mediul de afaceri, coaliție, asociație, patronat, camera de comerț sau om de afaceri neafiliat care să nu fi știut că petrecerea nu poate continua la nesfârșit. Au închis ochii cu toții la furtul și risipa în cheltuirea banului public și la criminalitatea fiscală cu speranța că vor obține la rândul lor facilitați fiscale. Foto Getty

Analiza măsurilor fiscale arată, pe scurt, foarte puține tăieri de cheltuieli în sectorul public (impact bugetar circa 1% din cheltuieli) vs extrem de multe taxe majorate la privat (micro, PFA, companii mari, bănci, IT, agricultură, construcții, HoReCa). În total? 500.000 de companii afectate, cu peste 2 milioane de angajați. Aproape toți din privat plătesc direct, și absolut cu toții o să decontăm (prin inflație și dobânzi mai mari) … dar nu se spune pentru ce plătim? Unde se duc banii? Foto: Inquam Photos

În primul rând contribuțiile la CAS și CASS, pentru că așa ca până acum se vor raporta la salariul minim, automat vor crește doar din această perspectivă. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Întreaga situație afectează o mare parte din clasa de mijloc din România, iar detaliul important care nu trebuie trecut cu vederea este că guvernanții și-au creat singuri această gaură la bugetul de stat în momentul în care au proiectat bugetul pe 2023, întrucât au supraestimat veniturile și au subestimat cheltuielile. Foto - Inquam Photos/ George Călin