Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Tăriceanu vorbește despre „decizia guvernului Cioloș” de a introduce de la 1 ianuarie 2017 TVA-ul redus, de a anula taxa pe stâlp, de a anula acciza. Care este realitatea

Analiză Factual

Context

Invitat la emisiunea Punctul de întâlnire de la Antena 3, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a făcut următoarea afirmație, încercând să explice de ce primele două luni ale anului au adus încasări mai mici la buget decât cele estimate:

Programul de guvernare în baza căruia am stabilit aceste măsuri se bazează pe o serie de calcule economice amănunţite, la virgulă. Sigur că au intervenit anumite lucruri care ne-au dat anumite, mici planuri peste cap: decizia guvernului Cioloș de a introduce de la 1 ianuarie 2017 TVA-ul redus, de a anula taxa pe stâlp, de a anula acciza, a însemnat (sic!) un anumit minus de venituri.

Ce verificăm?

1.Verificăm dacă cele trei taxe menționate au fost eliminate printr-o decizie a guvernului Cioloș, aflat încă în funcție în luna ianuarie 2017.

2.Dacă aceste modificări de taxe puteau fi prevăzute la întocmirea programului de guvernare, astfel încât calculele ce au stat la baza acestuia să nu fie „date peste cap” de reducerea sau anularea acestor taxe.

Verificare

1. Taxele despre care vorbește Călin Popescu Tăriceanu se regăsesc în Codul Fiscal.

În ceea ce privește TVA (Titlul VII), se precizează la articolul 291 că:

(1) Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia este:

a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 şi până la data de 31 decembrie 2016;

b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.

- În ceea ce privește taxa pe stâlp (denumită oficial „taxa pe construcții speciale”), aceasta se regăsea în Titlul X, pentru care se precizează la articolul 500, că „Prevederile prezentului titlu se aplică până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv”.

- În ceea ce privește accizele, nivelul aceastora se regăsește în continuare la Titlul VIII, deci în niciun caz nu putem vorbi despre o anulare. Tăriceanu se referă, de fapt, la anularea supra-accizei pe benzină și pe motorină, care are un nivel mai mic pe tonă pentru anul 2017 față de anul 2016, așa cum reiese din Anexa nr. 1.

Așadar, într-adevăr, la 1 ianuarie 2017, în timpul guvernării Cioloș, au început să producă efecte aceste tăieri de taxe. Însă ceea ce omite să spună Călin Popescu Tăriceanu este faptul că toate aceste prevederi din Codul Fiscal au fost inițiate de Guvernul Ponta.

Proiectul privind Codul fiscal ce propunea aceste modificări a fost înregistrat la Senat în 27 martie 2015 și adoptat de Senat pe 27 aprilie 2015. După o cerere de reexaminare trimisă de Președintele României, proiectul a fost votat, în forma actuală, întâi de Senat (pe 1 septembrie 2015, cu 131 de voturi “pentru”, patru voturi “împotrivă” și o abținere), iar apoi de Camera Deputaților (pe 3 septembrie 2015).

Forma trimisă spre promulgare către Președintele României se încheie chiar cu semnătura președintelui Senatului de atunci și de acum, Călin Popescu Tăriceanu.

În concluzie, decizia privind modificarea sau eliminarea acestor taxe nu a fost luată de Cabinetul Cioloș, chiar dacă, la intrarea lor în vigoare, acesta era încă în funcție, ci mult mai devreme, de Cabinetul Ponta, fiind apoi validate chiar de Parlament, sub semnătura lui Călin Popescu Tăriceanu.

2. În stenogramele ședințelor Senatului în care au fost decise aceste tăieri de taxe, vom găsi următoarea intervenție a domnului Tăriceanu cu privire la (pe atunci) proiectul de Cod fiscal:

„La acest Cod fiscal, stimaţi colegi, vă aduc aminte că au lucrat unii dintre colegii noştri bine cunoscuţi. Întâi, fostul ministru de finanţe, Daniel Chiţoiu, fostul coleg al dumneavoastră, apoi vreau să-i aduc aici laude predecesorului domnului ministru Teodorovici, domnul ministru Vâlcov, cu care am avut în câteva rânduri posibilitatea să discut – şi nu numai eu – despre proiectul de Cod fiscal, care – de ce să nu vă mărturisesc? – depăşeşte, probabil, aşteptările mele cele mai optimiste. […] Aşadar, din partea Grupului Liberal Conservator, vă declar că susţinem fără rezerve acest Cod fiscal, care poartă cea mai frumoasă amprentă pe care mi-aş fi dorit-o vreodată: un Cod fiscal liberal. Vă mulţumesc!”.

De altfel, Călin Popescu Tăriceanu a și votat ”pentru” aceste prevederi cuprinse în Codul fiscal.

În aceste condiții, având în vedere că actul normativ ce prevedea scăderea sau eliminarea acestor taxe a fost adoptat încă din 2015, autorii programului de guvernare prezentat de PSD și ALDE în campania electorală din noiembrie 2016 ar fi trebuit să țină cont de aceste modificări.

Concluzie

Afirmația lui Călin Popescu Tăriceanu este falsă – reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei pe stâlp și anularea supra-accizei la carburanți nu au fost decizii ale Guvernului Cioloș, ci este vorba despre prevederi existente în Codul fiscal adoptat în anul 2015, în Parlamentul României, ca urmare a unei inițiative a Guvernului Ponta pe care Tăriceanu însuși a salutat-o la momentul adoptării și pe care, evident, autorii programului de guvernare o puteau prevedea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dl Tăriceanu este cercetat pentru fals în declarații. Dacă dl Tăriceanu și-a parmis să mintă în fața procurorilor, în scris, la ce vă așteptați să facă într-o convorbire la TV. Minte cu nerușinare! Că dl Tăriceanu minte părecum respiră n-ar fi chiar așa de dezastruos, dar să vedeți ce o să fure Dragnea cu aportul dlui Tăriceanu.
    • Like 0
  • Amadeus check icon
    Domnu' Tariceanu este un personaj parca desprins din piesele de teatru de Caragiale.
    Vorbeste cu atata convingere, ca crede si el ce spune. Normal, il credem si noi...
    • Like 1
  • check icon
    Mi se pare normal sa nu mai tina minte! Ma intreb daca mai tine minte cate neveste a avut si a cata a fost cea care e martora in proces!
    • Like 3


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

1000 de angajați ai șantierului naval Damen Mangalia își așteaptă concedierea, strigând și plângându-și de milă, cu acompaniamentul țiparnițelor tv. Un spectacol mișcător; dar ce-au făcut acești oameni în cei aproape 2 ani de când șantierul este în insolvență? Nu era clară probabilitatea ridicată a declarării falimentului? Nu vedeau ce se întâmplă la locul lor de muncă? Ba da, dar n-au mișcat un deget.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult