Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Factual: Afirmația de la Antena3 despre excedentul bugetar a ministrului de Finanțe este falsă

Viorel Ștefan Antena 3

Foto: Antena3

Analiză Factual

Invitat la emisiunea Punctul de întâlnire (2 aprilie), moderată de Radu Tudor, ministrul de finanţe, Viorel Ştefan, a discutat despre colectarea bugetară şi despre tendinţele anuale:

„Vreau să revin la ceea ce spuneam despre anii anteriori: de regulă, trimestrul I este un trimestru cu deficit, nu cu excedent. Faptul că nouă ni se indică un excedent în trimestrul I este un semn bun, este semn că noi suntem în linie cu proiecţiile noastre. De regulă, trimestrul I şi II aduc cam 40% din veniturile anuale şi 60% se colectează în trimestrul III şi IV, şi, în principal, trimestrul III este trimestru de vârf în colectarea bugetară – pentru că lucrurile trebuie privite în dinamică, nu putem să comparăm trimestrul I cu IV sau trimestrul I cu III. Dar tendinţa aceasta este: 40% în prima jumătate a anului, 60% în a doua jumătate a anului. Noi, acum, aşa cum indică datele operative, trimestrul I înseamnă o colectare undeva între 22-23% din veniturile proiectate anual”.

Ce verificăm?

Cum afirmaţia ministrului de finanţe cuprinde mai multe subpuncte, vom verifica următoarele aspecte:

1. Dacă trimestrul I este, de regulă, unul cu deficit;

2. Dacă tendinţa anuală este ca 40% din venituri să fie colectate în primele şase luni, iar restul de 60% - în ultimele şase;

3. Dacă trimestrul III este vârf de colectare bugetară;

4. Dacă în trimestrul I al anului 2017 s-a înregistrat o colectare bugetară de 22-23%.

5. Dacă faptul că se indică un excedent în trimestrul I este un semn bun, fiind în linie cu proiecțiile guvernului.

În verificarea care urmează, vom avea în vedere datele oferite de Ministerul de Finanţe.

Verificare

#1 Este trimestrul I, de regulă, unul cu deficit?

Site-ul Ministerului de Finanţe oferă date trimestriale despre execuţia bugetului general consolidat; consultându-le, putem identifica excedentul sau deficitul ce corespunde perioadei în cauză. Am comparat cifrele pentru primul trimestru al anului (2013, 2014, 2015, 2016; lunile ianuarie-februarie pentru 2017)

(clic pe imagine pentru a mări)

(sursă Ministerul Finanțelor)

Concluzie intermediară #1

Putem observa că excedentul bugetar nu este o excepţie în primul trimestru al anului.

#2 Există o tendinţă anuală ca 40% din venituri să fie colectate în primele şase luni, iar restul de 60% – în ultimele şase?

Pentru a verifica dacă tendinţa anuală de colectare este cea indicată de Viorel Ştefan (40% în primele şase luni şi 60% în ultimele şase luni ale anului), am consultat rapoartele semestriale (2013, 2014, 2015, 2016), pentru a vedea care este colectarea ce corespunde primului semestru, apoi rapoartele anuale (2013, 2014, 2015, 2016), pentru a calcula datele de colectare pentru semestrul II şi procentele corespunzătoare fiecărui semestru:

(clic pe imagine pentru a mări)

Concluzie intermediară #2

Deşi procentul de colectare bugetară este mai mare în ultimele şase luni, după cum afirmă Viorel Ştefan, raportul indicat de el nu este cel real, colectarea fiind mai curând distribuită egal între cele două semestre.

#3 Reprezintă trimestrul III vârful de colectare bugetară?

Pentru a putea verifica dacă trimestrul III reprezintă vârful de colectare bugetară, am consultat rapoartele trimestriale aferente fiecărui an (pe site puteţi găsi rapoarte pentru TI, TII şi T III, cifrele pentru T IV fiind calculate făcând diferenţa dintre colectarea totală şi cea din primele nouă luni):

(clic pe imagine pentru a mări)

(clic pe imagine pentru a mări)

(Sursă: Ministerul Finanţelor Publice)

Concluzie intermediară #3

După cum se poate observa din datele propuse spre analiză, trimestrul cu cele mai mari cifre de colectare bugetară este al patrulea (nu al treilea), cel puţin în cazul ultimilor ani.

#4 S-a înregistrat o colectare bugetară de 22-23% în trimestrul I al anului 2017?

Conform unui comunicat ANAF din 3 aprilie, veniturile bugetare realizate în primul trimestru al anului 2017 însumează 50423,1 mil. lei. În comparaţie, Situaţia privind repartizarea pe trimestre a veniturilor, cheltuielilor şi deficitului bugetului general consolidat – 2017 prognozează venituri totale de 254717 mil. lei (cu 62456 mil. lei în primul trimestru).

Concluzie intermediară #4

Veniturile raportate de ANAF reprezintă 19.8% din veniturile totale prognozate pentru anul în curs.

#5 Faptul că se indică un excedent în trimestrul I este un semn bun, fiind în linie cu proiecțiile guvernului?

În primul rând, potrivit aceleiași Situații privind repartizarea pe trimestre, guvernul nu proiectase un excedent pentru primul trimestru, ci un deficit de 1.5 miliarde lei, ceea ce arată că realitatea execuției din prima parte a anului nu este în linie cu proiecțiile acestuia.

În al doilea rând, existența unui excedent pentru primul trimestru nu este neapărat un lucru bun. Dacă ne uităm la datele defalcate pentru primele două luni ale anului, excedentul nu a apărut ca urmare a unei colectări mai bune, ci ca urmare a unor cheltuieli mai mici, mai ales în zona de investiții.

Astfel, față de perioada similară a anului precedent, cele mai mari scăderi în privința cheltuielilor sunt la: alte transferuri (-25%), la transferuri pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-94.2%), o evoluție normală având în vedere încheierea primului cadru financiar de finanțare nerambursabilă, dar și la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-38.9%), la cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-62.1%) sau la cheltuieli de capital (-16.3%). După cum specifică chiar Nota Ministerului Finanțelor, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de doar 0,11% din PIB, respectiv 870 milioane de lei (spre comparație, cheltuielile de personal ale statului s-au ridicat la aproape 10.6 miliarde de lei).

Concluzie intermediară #5

Guvernul nu proiectase un excedent pentru primul trimestru, ci un deficit de 1, 5 miliarde de lei, iar excedentul a apărut ca urmare a unor cheltuieli mai mici, în special în zona de investiții, nu ca urmare a unei colectări mai bune.

Concluzie

Afirmația lui Viorel Ștefan este falsă – dincolo de unele inexactități în prezentarea cifrelor trimestriale privind execuția bugetară, ministrul sugerează că un excedent în execuția bugetului pe primul trimestru al anului 2017 ar fi un lucru bun, în linie cu proiecțiile guvernului, ceea ce este departe de adevăr, nu doar pentru că iese din proiecțiile bugetare, ci pentru că, așa cum o arată cifrele, excedentul nu este o urmare a unei colectări peste ceea ce își propusese, ci o urmare a unor cheltuieli mai mici decât cele proiectate pe zona de investiții.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "În primul rând, potrivit aceleiași Situații privind repartizarea pe trimestre, guvernul nu proiectase un excedent pentru primul trimestru, ci un deficit de 1.5 miliarde lei, ceea ce arată că realitatea execuției din prima parte a anului nu este în linie cu proiecțiile acestuia." De unde vedem ca excedentul, adica plusul la buget, daca este realizat de cei a caror "coloare" politica sau pozitionare a bastii nu le da bine "expertilor" din "societatea civila" poate fi un lucru rau. Vai de ea "analiza", vai de el "think-tank", vai de ea tara in care unii se pot legitima prin asa ceva. De politicieni nu mai zic, ca de aia ne plangem cu totii. Lamentabil!
    • Like 0
  • Doamna este aceeasi care a (dez)informat doct pe Fb., prin februarie (dansa avand studii juridice, inteleg) cum ca in cazul Ordonantei 13 n-ar exista/functiona abrogarea, ci o presupusa/sugerata "anulare' (lucru demontat prompt si argumentat de dl. Danilet, tot pe Fb) Probabil pentru acelasi tip de competenta/expertiza a fost invitata la Cotroceni (ca "exponenta a manifestantilor") dupa protestele generate de tragedia din Colectiv si inainte de investirea guvernului Ciolos. In alta ipostaza, domnia sa debita chestiuni aiuristice la RRA, referitor la cum poate societatea civila garanta/gira candidati ai partidelor noi ("ii vom garanta pe cei pe care ii consideram potriviti", sau ceva de genul - suficienta deplasata si lipsa de intelegere si nuante care m-a facut sa ma inec cu ceaiul, auzind-o). Ceea ce spune dansa acum a fost demontat de un comunicat al ANAF.
    • Like 0
  • Trebuie comparat cat au fost previziunile pentru incasari, cat au fost previziunile pentru incasari cu cat s-a incasat/cheltuit in realitate. Este nerelevant daca s-a obtinut excedent bugetar daca s-au incasat doar 80% din veniturile prevazute si s-au cheltuit doar 75% din ce s-a prevazut.
    • Like 0
    • @ Dragos Gabriel Popescu
      golan check icon
      Excedentul / deficitul nu se raporteaza la "previziunile" profetice ale fiecarui populist care se perinda pe la putere, ci la perioada similara din anii precedenti. Conform statisticii, Romania va fi pe minus in primul trimestru, desi tendinta ultimilor ani era de crestere.
      • Like 0
  • Anon check icon
    Adica s-a mancat rahat (turcesc) la A3? Nooo...sunt socat.
    • Like 3
  • domnule jurnalist, dacă așa stau lucrurile, atunci ministrul trebuie reclamat Parchetulu General pentru infracțiunea numită „fals în declarații publice”. Simplu și la îndemână. Să vedem pe unde o dă la-ntors...
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult