În spațiul public, se vorbește deseori despre asistații sociali ai României, despre cei care primesc venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei sau ajutoarele de încălzire pe perioada iernii.
Însă în ciuda faptului că beneficiile sociale sunt acordate constant de ani de zile, Institutul Național de Statistică anunța anul trecut că rata sărăciei relative în România este de 25,4%, în timp ce Eurostat calcula, în anul 2014, că aproximativ 40% dintre cetățenii țării sunt în risc de sărăcie.
În județul Dâmbovița, de exemplu, 25% din cei care beneficiază de venitul minim garantat primesc acest ajutor de peste 10 ani. Conceput, teoretic, pentru a-i ajuta pe oameni să depășească un moment dificil, venitul minim garantat nu le-a schimbat viața. A devenit parte din modul lor de viață.
Ministrul Muncii: „Sistemul întreține o parte din populația respectivă pe beneficii sociale și nu are inițiative care să ducă la reducerea acestei dependențe”
Liderul național în ceea ce privește procentul de persoane care primesc venitul minim garantat este județul Teleorman, unde 2,86% dintre locuitori beneficiau în decembrie 2015 de acest tip de ajutor. Potrivit datelor solicitate de Republica.ro de la Ministerul Muncii, acesta este urmat de județul Mehedinți, unde procentul este de 2,50% și de Buzău, 2,42%, Vaslui, 2,26%, Dolj 2,09 %. Situația este paradoxală, având în vedere că Teleorman nu se află printre cele mai sărace trei județe din țară, care sunt Botoșani, Vaslui și Vrancea. Mai ales că, în Botoșani, procentul celor care beneficiază de venitul minim garantat este de 1,04% din populație, sub media națională de 1.17%.
„Teleormanul este în toate topurile legate de beneficiile sociale. În condițiile în care harta sărăciei îmi arată că Teleormanul este într-unul din județele sărace, dar nu este mai sărac decât altele. Faptul că eu am cel mai mare procent, îmi arată că acolo a existat o mai mare ușurință în a defini persoanele ca fiind asistate social”, crede ministrul Muncii Dragoș Pîslaru. El corelează aceste date cu nivelul șomajului din zonă, care a fost, în septembrie 2016, cel mai ridicat la nivel național.
„În luna septembrie a acestui an, județul Teleorman a avut cel mai mare șomaj din țară, a ajuns la 11,76%, în condițiile în care media națională este de 4,77%. Și ceea ce este foarte important: în Teleorman sunt în septembrie 18.724 de șomeri din care 16.073 sunt șomeri de lungă durată, cu mai mult de șase luni de șomaj. Asta indică faptul că, practic, eu am un sistem, în care întrețin o parte din populația respectivă pe beneficii sociale, și acest sistem nu are niște inițiative care să ducă cumva la reducerea acestei dependențe prin crearea de locuri de muncă. Și asta este o viziune a felului în care se gestionează problema acestor oameni”, este de părere Dragoș Pîslaru.
Pîslaru: „Stă în semnătura ta să ajuți acești oameni, ceea ce devine foarte interesant mai ales în perioade electorale”
Cele mai multe ajutoare destinate combaterii sărăciei (venit minim garantat, alocație pentru susținerea familiei, ajutor pe încălzire) se dau în județul Bacău: 72.308, la o populație de 746.566 de locuitori. Raportată la numărul de locuitori însă, ponderea ajutoarelor sociale destinate combaterii sărăcie este însă cea mai mare în județul Teleorman: 43.316 de ajutoare la 389.433 de locuitori, adică 11,1%. La nivel național, media este de 5,8%.
Ajutoarele sociale (venit minim garantat, alocația pentru susținerea familie, ajutor de încălzire) raportate la numărul de locuitori.
Ministrul Muncii este de părere că dependența de ajutoarele sociale îi face pe oameni ușor de manipulat. „Există un sistem în care să ai o masă de manevră. Stă în semnătura ta să îi ajuți pe acești oameni, ceea ce devine foarte interesant mai ales în perioade electorale și nu numai. Noi pretindem că rezolvăm problemele oamenilor care sunt în nevoie, dar, de fapt, știm mai ales cei care au fost în partide politice și au conexiunea de la zona centrală până la firul ierbii, știm de fapt cine beneficiază, cine controleză, cine nu poate să verifice aceste lucruri și menținem un astfel de comportament”, crede Dragoș Pîslaru.
5,6% dintre românii cu venituri peste medie primesc venitul minim garantat
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii la solicitarea Republica.ro, în anul 2015, 245.545 de persoane au beneficiat de venitul minim garantat, 277.624 de familii de alocația pentru susținerea familiei și 692.000 de familii au beneficiat de ajutoare de încălzire. Semne de întrebare apar însă la felul în care sunt distribuite acestea: dacă împarți veniturile beneficiarilor în categorii, rezultă că, în timp ce 35% dintre beneficiarii alocației pentru susținerea familiei au cele mai mici venituri din țară, 8,7% dintre ei au venituri peste medie. Totodată, 55,9% dintre ajutoarele pentru venitul minim garantat sunt direcționate către cei mai săraci români, 5,6% către cei cu venituri peste medie, iar 0,1% chiar către cei cu cele mai mari venituri.
Distribuția ajutoarelor pentru venitul minim garantat pe categorii venituri, de la cele mai reduse la cele mai mari.
Aici e ipocrizia. Că noi am făcut o legislație în care spunem că îi ajutăm pe toți, numai că noi nu știm care sunt nevoile persoanei respective. Avem o evidență cu nume, prenume și CNP. Nu există în baza de date cu ce se confruntă, dacă copiii sunt în abandon școlar, dacă au fost concediați, dacă este o situație de violență domestică
90 de servicii publice de asistență socială nu au acordat niciun serviciu social, ci doar beneficii
O problemă uriașă este aceea că, în România, asistența socială nu ține cont de nevoie reale ale persoanelor vulnerabile, iar în momentul în care nevoile persoanelor nu sunt cunoscute, intervenția nu poate fi făcută eficient. „Noi acordăm aceste beneficii fără ca să fi cunoscut vreodată care sunt nevoile persoanelor sărace. Aici e ipocrizia. Că noi am făcut o legislație în care spunem că îi ajutăm pe toți, numai că noi nu știm care sunt nevoile persoanei respective. Avem o evidență cu nume, prenume și CNP. Nu există în baza de date cu ce se confruntă, dacă copiii sunt în abandon școlar, dacă părinții au fost concediați, dacă este o situație de violență domestică. Nu știm o grămadă de lucruri, care de fapt, determină caracteristicile sociale ale familiei respective în comunitate respectivă”, a declarat ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.
Potrivit Ministerului Muncii, în perioada ianuarie 2014-iunie 2015, au existat, la nivelul a 22 de județe, 90 de servicii publice de asistență socială care nu au acordat niciun fel de serviciu social de prevenire, iar activitatea lor a constat, exclusiv, în acordarea de beneficii sociale.
Însă tocmai serviciile sociale țintite în funcție de nevoile fiecărei familii vulnerabile sunt cele care îi pot ajuta pe oameni să iasă din zona de sărăcie. „Trebuie să punem accentul pe serviciile sociale, pe cunoașterea nevoilor sociale, pe prevenție și pe reintegrarea persoanelor. Dacă am o persoană care este exclusă, servicii care să îmi prevină excluziunea, pentru că este mult mai ieftin”, afirmă Dragoș Pîslaru.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
În perioada ceaușistă, la Liceul agricol din Turnu Magurele abuzurile se țineau lanț: profesori angajați pe pile, în disprețul repartițiilor guvernamentale,„ practica” la Gospodăria de Partid ori pe ogoare, la cules, cu sute de elevi puși la muncă ore in șir,evident gratis, supravegheați nu de „profesorii” de agricultură/ „maeștrii” mecanici ai liceului, ci de profesorii bucureșteni de româna, franceză etc.,și asta pâna prin sfârsit noiembrie..., elevi ,în consecință aproape analfabeți..., elevi de liceu!!!!
Presa a relatat că actualmente nu există nicio librărie în întreg județul..., să ne mai mirăm că numărul asistaților social nu se potrivește cu gradul de sărăcie????...; mii de elevi, profesori-însoțitori ori ingineri din anii 70-80 asistau la arderea surplusului de porumb de pilda, care nu putea fi cules...
Acesta este în câteva cuvinte, parțial,locul de unde s-a ivit omul politic Liviu Dragnea
discutia este oarecum aiurea intr-o tara unde, in delegatiile lor, alesii poporului sunt mai interesati de bikinii de pe plaje, decat de pempersii din aziluri, si asta ne spune totul despre mintea lor :)
ps. nu am scornit nimic din mintea mea, totul este o copie/traducere sumara dupa sistemul maghiar / german de asistența socială :) nu doresc sa pomenesc depre sistemul american de asistența socială caci ar fi ca si cum am povesti star trek :)
Că hacienda e făcută pe bani veniți ca urmare a unor asidui și sârguincioase recitări de pricesne și Visul Maicii Domnului.
Făcând o simplă asociere a județelor cu cele mai multe ajutoare sociale/per capita, și cele cu o anumita preferință la vot, vom vedea repede cine este marele susținător al "grijii" pe care oamenii politici o au fata de cetățeni. Tot așa se explică politizarea tuturor structurilor deconcentrate (adică date mai încolo de Primarii).
Multă lume scapă din analiza o practica generalizată, la nivel național, potrivit căreia, aceiași masa de manevra, dar mult mai larga, apelează la "caiet", un registru al datoriilor pe termen scurt, pana la plata pensiei, alocației, ajutorului social, transferului de la "căpșunari", etc gestionat, creditat, tolerat de autorități, prin care fiecare își păstrează aproape un segment de clienți. De ce se dorește plata acestor bani prin Posta Romană, de ce nu sunt POS-uri la toate dughenele, asemenea si bancomate, cine sunt clienții cantinelor sociale? Toți prefera plățile cu cash, greu de controlat.
Nu este suficient să dai înfometatului un peste ca să-și astâmpere foamea, învață-l să pescuiască, spune un proverb!
Este cinic sa promiți in campanii electorale tot felul de majorări de venituri, cu scopul de obţine avantaje la urne; asemenea fapte duc la adâncirea si mai mare a decalajelor dintre săraci si bogați, dintre județe, sau regiuni.