Teoria conspirației după Donald Trump

(Foto Guliver/Getty Images)

Donald Trump a dat share duminică unui tweet care promova o teorie a conspirației despre implicarea lui Clinton în moartea deținutului miliardar Epstein.

E vorba despre președintele Americii. O situație fără precedent în politica americană. Acest retweet vine după o serie de catastrofe politice, printre care promovarea rasismului, demonizarea imigranților și apărarea lugubrului dictator nord-coreean.

Alegerea lui Trump a fost un șoc pentru sistemul american și este un simptom a unei dinamici mult mai profunde în societatea americană. Trump a intrat în ultima săptămână înainte de alegerile din 2016 absolut convins că va pierde, cu sprijinul partidului republican retras după ultimele sondaje care arătau un landslide pentru Clinton și înconjurat de o camarilă de wise-guys, dubioși, membri ai familiei și escroci.

Rezultatul a fost un șoc în primul rând pentru Trump. S-a trezit pur și simplu într-o situație pentru care nu era pregătit. A urmat apoi o perioadă care a testat rezistența instituțiilor americane. Când se face trecerea de la o administrație la alta, are loc o perioadă de tranziție în care noile echipe înlocuiesc vechii oameni din instituțiile statului american (cea mai eficientă mașinărie birocratică din lume).

La primele contacte pentru a înlocui administrația nu s-a prezentat nimeni din partea noii puteri în multe cazuri; în cazurile în care s-au prezentat, au fost trimiși oameni fără nicio pregătire în domeniile respective. A fost un șoc instituțional. În DOE (departamentul de energie) a fost o perioadă de haos, pentru că oameni de știință care ocupau poziții cheie, de exemplu în energia atomică, au fost trimiși acasă de pe azi pe mâine. DOE se ocupă, printre altele, cu monitorizarea tuturor stocurilor de uraniu din lume, știe exact unde se află uraniul existent în lume, prevenind astfel posibilitatea ca să fie folosit în scopuri teroriste.

Același șoc a fost în multe alte instituții. Tranziția a fost groaznică și se poate ca statul american să fi fost slăbit.

Trump a rămas fidel lui însuși, adică un personaj nepregătit pentru o asemenea funcție. Principala lui calitate a fost că, spre deosebire de toți ceilalți oameni politici, discursul său e întotdeauna brut, neprelucrat: vorbește oamenilor necodat, fără acel limbaj de lemn care caracterizează discursurile sforăitoare ale oamenilor politici. Asta a fost principalul atu și i-a garantat multe voturi din partea unei părți a Americii dezamăgite de politica clasică și elitistă. 

Dar asta a venit la pachet cu cele mai murdare instincte ale lui Trump, care au continuat să fie exprimate brut, pe twitter. Aceste instincte, care au promovat supremația albă și ura rasistă, au contribuit la o creștere a violenței, manifestată prin atacurile armate mult mai frecvente. Studiile arată că retorica politică violentă incită oamenii care au deja tendințe violente să treacă la acțiuni.

O altă consecință a regimului Trump este normalizarea neîncrederii și a teoriilor conspiraționiste. Dacă în trecut aceste teorii dubioase erau limitate la zonele întunecate ale societății, rețelele sociale și retorica politică ce le promovează fac ca ele să introducă un climat de dubii și neîncredere. Eforturile Rusiei de a influența alegerile americane, eforturi bine documentate în raportul Mueller, prin favorizarea candidatului Trump au avut ca scop tocmai această creștere a dubiului și neîncrederii în societatea americană, precum și slăbirea instituțiilor americane cum am văzut prin tranziția de la echipe profesioniste la echipe nepregătite, angajate prin procedee dubioase.

Acest retweet al acestei teorii conspiraționiste este important, pentru că propagarea lui și șansele de a fi crezut este ușurată de circumstanțele cu adevărat dubioase ale sinuciderii lui Epstein (multe personalități publice, inclusiv Paul Krugmam și Ocasio-Cortez manifestând dubii publice) și de faptul că este propagat de însuși Președintele Americii.

Din acest punct de vedere, influența Rusiei pare că a reușit tocmai prin divizarea societății americane, neîncrederea în fapte și rațiune, dubiile asupra funcționării statului și normalizarea neîncrederii. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp