Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Țevușca și bucățica de dronă

nato.

foto: Getty Images

Oficialii ruși, în cap cu Putin, au mințit fără să clipească, pretinzând că 91 de drone ale Ucrainei, toate doborâte fără urmă, și fără mărturii despre explozii, au atacat unul dintre palatele lui Putin cu scopul de a-l ucide. „Acesta este adevărul, deoarece așa zicem noi. Cine se îndoiește nu poate fi decât un smintit”, a glăsuit vorbetele Kremlinului, Peskov. „Dovada” a fost o bucățică de dronă arătată, într-un cadru intim, ambasadorului USA la Moscova. Nu s-a spus nici măcar că Putin ar fi fost în clădirea respectivă.

CIA a declarat categoric că Putin minte, nu are nicio probă. Trump s-a sucit pe loc, spunând același lucru, după ce îl compătimise pe „pretinul” său că Zelenski i-a atacat casa.

Pe 5 februarie 2003, Secretarul de Stat al SUA, Colin Powell, a ținut un speech în fața Consiliului de Securitate al ONU. El a afirmat: „Stimați colegi, fiecare frază pe care o rostesc astăzi e bazată pe surse – surse solide. Nu sunt aserțiuni. Ce vă prezentăm sunt fapte și concluzii bazate pe o solidă muncă de informații”. După care a rostit în discurs, de nu mai puțin de 17 ori, cuvintele „arme de distrugere în masă” ale lui Saddam Hussein. Ca „dovadă” a arătat lumii întregi un cilindrel plin pe jumătate cu un praf alb, susținând, fără să-l umfle râsul, că țevușca are exact dimensiunea ca să împrăștie anthrax.

Atacul asupra Irakului a fost declanșat o lună și lumătate mai târziu, dar Colin Powell a mărturisit că decizia fusese luată deja de președintele G.W. Bush, înainte de vorbirea lui la ONU. După invadarea Irakului și răsturnarea regimului Saddam Hussein, „armele de distrugere în masă” au fost căutate cu lupa. Nici măcar încă o țevușcă lansatoare de antrax, sau tot pe aia, n-au găsit.

 Deosebirea dintre asasinarea lui Putin cu drone de către ucraineni, inventată de Kremlin, și minciuna administrației Bush, ca pretext pentru ocuparea Irakului, e că Powell a vorbit, totuși, la ONU, care, pe atunci, mai exista, în vreme ce Rusia nu stă de vorbă decât cu SUA, ca între specialiști.

P.S. SUA atacă în aceste momente o altă țară petrolieră, Venezuela. Comisia de Apărare a Senatului american nu a fost informată în legătură cu atacul. Atacul a fost fără declarație de război, Casa Albă tace mâlc. În felul acesta, Trump validează modelul de „operațiune militară specială” brevetat de Putin.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Neptun Deep

Auzim frecvent sintagma „România- hub energetic regional”, o etichetă care hrănește un tip de mândrie cu rădăcini în mitologia industrială de dinainte de 1989. O analiză rece, profesionistă, lipsită de sloganuri ar putea să ne ducă la concluzia că ideea de „hub energetic regional” poate fi o capcană strategică.

Citește mai mult

Andrei Negulescu

Mai puțină muncă manuală, erori reduse aproape la zero, control sporit și o relație mai matură cu clientul – acestea sunt doar câteva dintre transformările aduse de digitalizarea contabilității. Nu vorbim doar despre eficiență, ci despre un avantaj strategic real.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Petrut Rizea

Tot mai des auzim că „nu mai există respect ca înainte”. Formula pare banală, dar în spatele ei se ascunde o realitate vizibilă în multe spații ale vieții cotidiene: în școli, în instituții, în trafic, pe rețelele sociale, chiar și în familie. Nu este vorba doar despre politețe sau despre formule de adresare, ci despre o schimbare mai profundă, e despre felul în care ne raportăm unii la alții și la reguli.

Citește mai mult