Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Tradiția listei și bâtei

O idee care s-a conturat și este strigată de câțiva ani încoace: toate partidele și toți politicienii sunt o apă ș-un pământ, Se, De, Le, Re, Me, Pe, „aceeași mizerie”. În rea măsură, așa și este: în toată clasa politică dăm peste corupție, hoție, demagogie, cinism, fățărnicie. În 30 de ani de gazetărie, subsemnatul pot să spun că nu am întâlnit nici măcar un politician cinstit și fără bube sub piele.

Și totuși, există o diferență, cel puțin una, între PSD și celelalte partide. 

„Va veni curând momentul. Dacă îi mai prindem pe străzi pe bandele #rezist, cum i-am văzut azi la ministerul Justiției, s-ar putea să se întâlnească cu niște cetățeni de la PRU care să le dea niște șuturi în fund și să-i trimită acasă. Dacă poliția nu-i ia de pe străzi, o să le dăm o mamă de bătaie”.

„O să avem o listă cu niște oameni care cel puțin de doi ani de zile nu fac decât să arunce în România ură, venin, otravă, noroi, pietre și să ne înjure pe noi”.

Aceste vorbiri, aparținând ex-deputatului PSD S. Ghiță și președintelui PSD L. Dragnea, au rădăcini adânci în timp.

Între 1944 și 1948, comuniștii au ocupat prin forță instituții, organe ale administrației publice, proprietăți industriale private, detașamente de ciomăgari paramilitari au atacat demonstrațiile susținătorilor PNȚ și PNL, au spart adunările electorale ale partidelor istorice în alegerile fraudate din 1946. Odată îngenuncheate, poliția și jandarmeria au fost folosite de Partidul Comunist ca mijloace de represiune împotriva adversarilor politici puși pe liste negre.

În decembrie 1989, grupuri de muncitori din Argeș și Vâlcea, înarmate cu bastoane de activiștii de partid, au stat cu piciorul pe scara trenului pentru a pleca să înăbușe revolta de la Timișoara.

În 1990 și 1991, minerii din Valea Jiului au fost folosiți de FSN ca torpile umane în lupta politică.

În 1996, după câștigarea alegerilor de către Emil Constantinescu, conducerea PDSR a luat în discuție anularea rezultatului prin scoaterea de forțe armate pe străzi.

În 1999, PDSR și PRM au încurajat invadarea Bucureștiului de către, din nou, minerii organizați paramilitar, pentru a provoca prăbușirea guvernului Convenției Democrate.

În prealabil, liderul PRM, partid având „aceeași grupă de sânge cu PDSR”, potrivit lui CV Tudor, alcătuise o listă a personalităților publice urmând a fi arestate și împușcate după preluarea puterii.

Intrarea României în NATO și Uniunea Europeană a dus la o trecere în rezervă a apostolilor listei, bâtei și glonțului din PSD și PRM.

Până în 2016. De doi ani, Partidul Dragnea, rezultat din încrucișarea PSD cu PRM, amenință opozanții cu contramanifestații și intervenții la sânge ale organelor de ordine. Ceea ce s-a și întâmplat anul trecut, în 10 august. Acum, Dragnea și Ghiță revin cu sete la marea tradiție a Partidului: lista și ciomăgarii.

Aceasta este diferența ireductibilă dintre PSD și restul partidelor: violența. În afara PSD și PRM, niciunul dintre partidele postdecembriste, cu toate metehnele lor, nu a recurs la argumentul atacului fizic în masă asupra adversarilor.

De mirare nu e, căci părți din gena ucigașă a lui Lenin s-au transmis tuturor partidelor-urmaș...

Iată de ce, vă rog să vă gândiți, stimați Republicani, la probabilitatea ca Partidul Dragnea să folosească orice mijloace pentru a câștiga alegerile și, dacă totuși va fi înfrânt, să nu cedeze puterea în mod pașnic.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult