Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Tribuna nu e tribunal

Cristian Tudor Popescu

Citesc în golazo.ro, site în care public și eu, un text de un populism demn de un politician românos.

„Echipa Națională nu e a FRF, a lui Burleanu, Lucescu, Stoichiță, a unui jucător sau a altuia. E a României, a oamenilor care iubesc fotbalul și care au nevoie să știe situația exactă a lui Lucescu”, scrie autorul. Eronat de la un capăt la celălalt.

Firește, Naționala nu e proprietatea privată a FRF, dar selecționerul ei este numit de FRF, nu de suporteri și nici de guvern. FRF răspunde însă pentru rezultatele Naționalei, nu poporul iubitor de fotbal, care nu are alt rol decât s-o încurajeze din tribune, rol important, dar atât. Nu fanii aleg selecționerul, nu fanii fac lotul, strategia și tactica echipei.

Prezența lui Lucescu pe banca tehnică la meciul cu Turcia, și poate mai departe, nu o hotărăște Burleanu sau Stoichiță. Lucescu este antrenorul Naționalei, încă n-a fost dat afară, prin urmare doar medicii decid dacă e apt psiho-fizic sau nu. De ce ar avea nevoie fanii profani de situația exactă de sănătate a lui Lucescu, ca să-și dea a doua opinie?

„Pe Otopeni, plecarea și mai ales venirea lui Lucescu au fost organizate ca și cum ar fi fost o operațiune a Mossad-ului”. O comparație de tot kitsch-ul, potrivită unui românos verde... 

Faptul că Mircea Lucescu nu a dorit și nu era dator să se întâlnească „cu zecile de jurnaliști care îl așteptau” e de bun-simț. A trecut prin spitale și tratamente, are dreptul să vrea să se concentreze pe ce are de făcut, nu să dăruiască presa cu vorbe. STAREA DE SĂNĂTATE A UNEI PERSOANE PRIVATE ESTE PROPRIETATEA RESPECTIVEI PERSOANE. Faptul că dl Ovidiu Ioanițoaia a „dezvăluit” în gsp.ro că dl Lucescu a vizitat un oncolog, român din Belgia, ține de obiceiul des întâlnit în presă de a nesocoti cu cinism orice etică a meseriei pentru a face o „știre” de senzație: „Lucescu-cancer”. Hienă care se hrănește cu cadavre, nu câine de pază al democrației.

Rafala finală asupra dlui Lucescu, cel mai prestigios antrenor român din toate timpurile și cel mai cunoscut internațional – „De ce a ținut Lucescu să se ascundă pe aeroport? De cine se ascunde, de fapt, Lucescu? De ce refuză Lucescu să apară în public?” – îmi amintește de înfierările asesorului popular din tribunalele anilor `50 la adresa chiaburului judecat și deja condamnat. Altfel, articolul își atinge scopul, vinde bine la ghiolbani cu chiloți tricolori.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

CTP--

Un bătrân de 70 de ani stă pe nisip, cu picioarele încrucișate, după moda asiatică, lângă niște cercuri trasate de el cu bățul. Din când în când, se ridică și se uită la cercuri de sus și învârtindu-se în jurul lor. Din depărtare, se aud catapultele Siracuzei, îmbunătățite de moșneag ca să lovească mai precis și mai departe, dar și mai aproape, când navele romane ajungeau la câteva stadii distanță de zidurile cetății.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Copil furios / sursa foto: Profimedia

Școala românească, deși ar trebui să fie primul spațiu de siguranță, a devenit un loc al performanței mecanice, unde succesul se măsoară în note, nu în caractere. Absența educației emoționale lasă copiii fără cuvinte pentru a-și exprima frustrarea, frica sau nevoia de apartenență, transformând aceste stări în pumni sau în agresiuni online.

Citește mai mult