Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Trump – Harris, alegeri fără plasă de siguranță

Cristian Tudor Popescu

„Doamna Kamala Harris, vicepreședintele ales, este o femeie de origine asiatică, după mama indiancă, tatăl este negru din Jamaica, iar ea este femeie și căsătorită cu un evreu. Iată ce mix rasial și cultural reprezintă. Aș spune, vă rog să vă țineți respirația, că doamna Kamala Harris este un fel de Laura Codruța Kovesi a Americii” – spuneam în noiembrie 2020, la Digi 24, despre fostul procuror general al Californiei, acum candidatul democrat cu cele mai mari șanse de a intra în luptă cu D. Trump. 

Provocarea adresată Americii este cea mai mare din istoria ei. Barack Obama e fiul unui negru. Hillary Clinton e femeie. Kamala Harris este ambele și, în plus, înseamnă și Asia și evreii. Biden a fost un președinte bazat pe valorile democrației, pe care le-a servit exemplar, dar, ca și Trump, e alb, anglo-saxon și bărbat, șocul a fost atenuat.

Acum, practic, nu mai există plasă de siguranță pentru alegătorul american. De-o parte un misogin curvar, antiimigranți, antiavort, antijustiție, antidemocrație, proviolență și prominciună, infractor judecat și condamnat, dar aflat sub protecția unui Dumnezeu de campanie; de cealaltă, o fiică de imigranți, victimă în copilărie a segregației rasiale, un om al legii, o militantă împotriva pedepsei cu moartea și pentru drepturile minorităților defavorizate.

Butonul de contrast e la maximum, cale de mijloc între cele două Americi nu există.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Soc / sursa foto: Profimedia

Într-o după-amiază, cu oile pe-o tăietură mai veche, mă lăsasem către pădure. Nicu stătea pe areapa de diladeal. Am dat acolo de un brad bătrân, doborât de vânturi, suspendat pe-un gruneț. M-am cocoțat pe el și-am mers până spre vârf; am șezut între cepi, urmărind oile împrăștiate prin zmeurari, de la înălțime. Vremea era plăcută, oile cuminți așa că am început să mă plictisesc. Cum am rămas copil cu mintea, nu cu răutatea, de câte ori mă plictisesc încep și eu să fac ce fac copiii: tot felul de crâmpote.

Citește mai mult

Epstein files / sursa foto: Profimedia

A fost o săptămână de groază. Am încercat să înțeleg ce se întâmplă la vârful politic din Statele Unite, dar e prea mult. Nu fac față. Nu reușesc să leg toate firele. Rămân doar cu o senzație apăsătoare: groaza față de ce au putut face Epstein și oamenii din jurul lui. Agravat de sentimentul că ceea ce s-a întâmplat acolo este doar ce a venit acum la suprafață, asemenea lucruri se întâmplă peste tot. Citesc cu interes articolul domnului Bănescu. Mă regăsesc, desigur, în condamnarea fermă a faptelor perverse și sunt de acord cu aluzia la Epstein ca „iluzionistul perfect”, aproape o întrupare a diavolului. Dar, din păcate, aș muta acest „iluzionist perfect” dintr-o singură persoană în fiecare dintre noi.

Citește mai mult