Tu știi ce conține salata ta? O echipă de jurnaliști a dus la laborator legume și fructe din supermarketuri și piețe, iar rezultatele au fost îngrijorătoare. „Atunci când într-un bol de salată ai 30 de urme de pesticide, nu cred că este ceva ce ar trebui să le dăm copiilor noștri”

Foto: Pavel Iukhimetc / Alamy / Alamy / Profimedia

Legumele și fructele din supermarketuri și din piețe pot conține urme de pesticide, fungicide și insecticide, astfel că într-o banală salată putem avea surpriza să avem până la câteva zeci de tipuri de substanțe toxice, potrivit unor experimente făcute de echipa Agro Jurnal de la Digi24. Unele dintre aceste substanțe nu ar avea ce căuta în agricultură, fiind de multă vreme interzise la nivel mondial, precum DDT, un insecticid puternic, o posibilă explicație pentru prezența urmelor în unele legume și fructe fiind remanența foarte mare în sol și apă.

Jurnaliștii au dus la un laborator de testare acreditat de RENAR mai multe legume și fructe, unele provenite din import din țări UE și non-UE, iar rezultatele au arătat că, deși limitele maxime admise nu erau depășite în cazul celor proveneau din state membre ale blocului comunitar, efectul cumulat al acestor substanțe nu este pe deplin cunoscut. De altfel, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a lansat în februarie un studiu pentru a vedea impactul cumulativ al urmelor de pesticide pentru sănătatea umană, pentru a analiza efectul asupra mai multor organe între care rinichi, ficat și funcții reproducătoare.

Totodată, în urma analizelor de laborator, echipa de jurnaliști a descoperit și fructe marcate cu eticheta BIO, dar care conțineau urme de pesticide.

Invitată la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, jurnalista Andreea Stroe, realizator Agro Jurnal, a detaliat câteva dintre experimentele făcute – a cumpărat avocado și lămâi, din producția convențională și de tip BIO, iar analizele de laborator au relevat rezultate surprinzătoare pentru mulți. Pe scurt, avocado din cultura convențională avea mai puține urme de substanțe toxice decât cel BIO, care conținea o substanță repelentă ce nu este de uz agricol, ci se folosește pentru alungarea țânțarilor. 

Ceapa cumpărată de echipa Agro Jurnal dintr-o piață din Tulcea și despre care vânzătoarea a spus că este produs românesc, din Sabangia, s-a dovedit că avea urme de DDT, dar și urme dintr-un vermicid care se folosește în general pentru tratarea legumelor care se transportă pe distanțe lungi. Ceea ce înseamnă că acea ceapă, cel mai probabil, nu era produsă în România, așa cum ni se spusese, a observat Andreea Stroe, care a subliniat necesitatea unui sistem de trasabilitate în cazul tuturor mărfurilor de import care ajung în piețele autohtone. 

Echipa Agro Jurnal a dus la laboratorul de testare și lămâi importate din Turcia, calitatea I, din cultura convențională, cumpătate dintr-un magazin de cartier, dar și lămâi cu etichetă BIO, de proveniență Italia, achiziționate dintr-un supermarket. În cazul lămâilor BIO din Italia, rezultatele analizelor de laborator nu au detectat nicio urmă de pesticide. Însă în lămâile din Turcia au fost găsite urme dintr-un insecticid periculos, ceea ce dovedește că Turcia nu respectă regulamentele Uniunii Europene, care interzic folosirea acestui insecticid de mai bine de 17 ani, norme pe care producătorii din UE sunt obligați să le respecte. Mai mult, urmele detectate în lămâile de proveniență Turcia, din cultura convențională, indicau o concentrație de peste 7 ori mai mare decât limita admisă, stabilită de Comisia Europeană.

Într-un alt experiment, echipa Agro Jurnal a dus la laboratorul de analize și căpșuni grecești, luate din piață. Și în acestea au fost descoperite urme de substanțe toxice, dar în concentrații foarte mici, în limitele admise de Comisia Europeană. 

Andreea Stroe a spus că există o problemă reală, legată de legumele și fructe importate din afara Uniunii Europene, în ce privește urmele de pesticide și alte substanțe toxice pentru sănătatea umană. „Și chiar dacă sunt urme de pesticide în limita maximă admisă de către Comisia Europeană, totuși, dacă avem 20 de urme de pesticide, deci câteva zeci de urme de pesticide, în limite ok, este în regulă? Am mânca un astfel de produs?”, a întrebat jurnalista.

Expertul în piața cerealelor Cezar Gheorghe, prezent de asemenea în emisiunea „În fața ta”, a explicat că în legea 178/2002, considerată „legea-mamă a hranei și a hrănirii la nivel european”, există un screening list care a pornit initial de la 800 de substanțe nedorite și a ajuns la aproximativ 2.000. „Dacă ești sub acel MRL, medium residual level, este conform, deci poți să îl consumi. Dacă m-ați întrebat pe mine acum, și o spun cu sinceritate, n-aș sta să mă gândesc că roșia e sub nivel, ceapa e sub nivel. Ce opțiune am? Adică chiar ce opțiune am?, a comentat Cezar Gheorghe.

Andreea Stroe a adăugat că, după ce rezultatele de laborator au detectat prezenta unor urme de DDT în ceapa verde vândută într-o piață din județul Tulcea, ea a solicitat informații de la EFSA - Autoritatea Europeană de Siguranță Alimentară, privind eventuale reglementări pentru cazurile de urme multiple de pesticide.

„M-am îndreptat către EFSA, Autoritatea Europeană de Siguranță Alimentară, și am întrebat: aceste urme de pesticide, dacă ele sunt în număr mai mare, există vreo reglementare sau există vreun studiu care să ne elucideze dacă putem consuma respectivul produs? Nu există legalizat cumva lucrul ăsta, dar EFSA a făcut în trecut studii și în februarie a marșat din nou pe alte studii pentru a vedea cumulativ, dacă aceste substanțe ajung în organism, ce efecte au. Pentru că multe din aceste substanțe sunt disruptor hormonal. Sunt în limitele admise de către Comisia Europeană, dar dacă de exemplu, într-un bol de salată, ai 30 de urme de pesticide, nu cred că este ceva ce ar trebui să le dăm copiilor noștri, nu? Pentru că adunate, aceste substanțe active, chiar dacă sunt la nivel fin, practic contorizate, cred că este un pic cam mult...”, spune Andreea Stroe.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp