Viorela Mihai

Ieri, când prietena mea de la bancă mi-a mărturisit că de un an merge la fiecare ședință cu demisia în agendă, imaginându-și cum rupe ușa și se apucă de ce-și dorește cu adevărat să facă (design interior), mi-am dat seama că suntem o generație care a visat prea puțin.

„Avem atât de mult talent peste hotare, trebuie să-i arătăm măcar vârful.” (Foto: Visual Artifacts)

Înainte de festival, la terase poate se ascultau manele și muzică populară. În momentul în care a început festivalul, știu că am ieșit în sat și din boxele de la terasă răsuna un mix de-a lui James Zabiela, găsit pe YouTube. Mi se părea incredibil! (Foto: Bereczky Sandor)

De-a lungul anilor, de Ziua României am scris sute de urări pentru diferite vedete de televiziune, în ton cu vremurile și cu personalitatea lor. După ce dădeam o raită în sufletul românului, încercând să-i intuiesc emoțiile, aspirațiile și dorințele, îmi începeam ritualul de creație. (Foto: Guliver Getty Images)

De pe dealul unde ne-au condus ca să vedem mai bine biserica și valea lor încărcată de istorii pitorești, copiii ne arată casele lor și ne povestesc despre ultimii doi copii sași care au rămas în sat.

Apele s-au învolburat din nou pentru că tăticul-erou stă bine cu poezia, dar nu și cu punctualitatea. Mai întârzie un pic, motiv pentru care mămicile care au venit să-și recupereze copiii de la școală primesc misiunea de a o reține cât mai mult pe doamna învățătoare. (Foto: Guliver Getty Images)

- Știi cum o să mor? Voi veni în cap pe scările astea! Crede-mă, treptele astea îmi vor veni de hac până la urmă!(Foto: Guliver/Getty Images)

Îi vedeam în fiecare zi pe plaja noastră izolată, departe de aglomerație și de turiști. (Foto: Guliver Getty Images)

Aveam de dat un pătuț de copil, iar în satul unde ne refugiem pentru o gură de tihnă și normalitate la final de săptămână nu era niciun doritor.

Am văzut aglomerație și foarte mulți străini, am găsit foarte greu un loc de parcare, am urcat Scările Școlarilor în șiruri, ca la metrou, am înconjurat Biserica din Deal de două ori, la cererea copiilor, l-am întâlnit pe Dracula în reclame și souvenir-uri, dar peste toate, cetatea veghează în continuare cu răbdare și cu poezia ei tihnită. (Foto Facebook/Municipiul Sighisoara)