Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Tudorel, cu pană de cocoșel

Tudorel Toader, față și profil

Foto: Adriana Neagoe/ Inquam Photos

Ar fi putut să fie un om mare, dar a sfârșit prin a se face mic, mic de tot ca în povestea lui Scott Fitzgerald. Un șef peste Justiție pe care nimeni nu-l va pomeni ca ministrul Toader, comisar venețian, judecător constituțional sau rector universitar, ci doar, cu numele lui mic: Tudorel. 

Cum a ajuns acest om să fie atât de mult marcat de propriul lui diminutiv? Să piardă toată anvergura numelor, titlurilor, funcțiilor și onorurilor dobândite în timp, de la utecistul fruntaș la început de carieră, până la Aristotelul studentelor în Drept? Printr-un păcat neprevăzut de lege, pe care, însă, morala publică, bazată pe „ievaluarea” propriilor fapte, nu ți-o iartă: vanitatea.

Un om cu o carieră împlinită, care nu-și încăpea în pălărie, sedus de importanța propriilor decorații a vrut să iasă în lumina reflectoarelor, făcând onorurile să lucească a zorzoane. Iar la prea mica pălărie pentru un cap atât de mândru a ținut fălos să agațe o pană. Când te crezi răpitor, dar te bagi între ulii, nu primești cum vrei tu, o pană de vultur; cel mult, de cocoșel!

Cu ea s-a mișcat țanțoș în fața celor pe care clonțul coroiat și ghearele lungi ale prădătorilor politici erau de mult pregătite să le-atace. Și ce satisfacție când pana lui atingea înălțimile, în vâltoarea atacului vreunei păsări rare! Cânta și el în „corul vânătorilor”...

Cam așa arată după doi ani de grozăvii ministrul Tudorel: un om mic, în zorzoanele căruia se oglindesc doar stârvuri, peste care fâlfâie zadarnic o pană de cocoșel.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ada check icon
    Lasati omul in pace, invidiosilor ! Ce ? Nu are voie sa isi "iia" pana acasa sa o puna langa " ievaluare", asa o prada de razboi ? Cat e de importanta acea pana...o sa isi scrie memorile cu ea.
    • Like 0
  • Asa-i cand devi gangster ... devi marele nimic.
    • Like 1
  • Tudore! Nici nu stii cat de Tudorel ajungi sa fii !
    • Like 1
  • Ironie fină, aciditate la fiola, scriere caligrafiată , fara zorzoanele , dar ochii unei acvile ce observa nu numai înălțimile....mulțumesc !
    • Like 1
  • Esti doar rautacioasa :))
    • Like 0


Îți recomandăm

Dunărea, debit scăzut / sursa foto: Inquam Photos

Ceea ce vedem acum în domeniul energetic — scăderea abruptă a debitului Dunării, oprirea sau limitarea producției hidro, presiunea pe rețele, creșterea dependenței de surse alternative — este exact tipul de fenomen despre care Monica tot vorbește de ani de zile. Pentru că ceea ce trăim acum este și rezultatul unei acumulări de inacțiune la secetă și variațiile climatice evidente, plus lipsa unor politici de adaptare și o infrastructură gândită pentru un climat care nu mai există.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Detașarea transnațională după reforma din 2026: între combaterea dumpingului social și formalismul administrativ

Pentru a înțelege corect reforma, trebuie pornit de la regula fundamentală, care în practică este uneori eclipsată de importanța dobândită de formularul A1: în materia securității sociale, principiul general este „lex loci laboris”, ceea ce înseamnă că persoana care desfășoară o activitate salariată într-un stat membru este supusă legislației acelui stat. Dacă salariatul lucrează efectiv în Germania, regula este aplicarea sistemului german de securitate socială. Dacă lucrează în România, legislația română devine aplicabilă. Locul prestării efective a muncii este punctul de plecare al mecanismului de coordonare.

Citește mai mult