Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

TVA Split: forma finală aplicabilă de la 1 ianuarie 2018

tax form

(Foto: Guliver/Getty Images)

Potrivit ultimelor modificări ale Ordonanței nr. 23/2017, vor aplica sistemul de TVA-plată defalcată acei operatori economici aflați în procedura de prevenire a insolvenței (Legea nr. 85/2014), respectiv operatorii economici înregistrați în scopuri de TVA ce înregistrează datorii la buget la data de 31 decembrie dacă nu achită TVA scadentă până la data de 31 ianuarie 2018, caz în care intră în sistemul de TVA cu plată defalcată începând cu 1 martie 2018. 

Tot din punctul de vedere al termenului, persoanele aflate sub incidența legislației privind insolvența cu data de 31 decembrie 2017 intră în sfera de aplicare a sistemului de plată defalcată a TVA cu data de 1 martie 2018.

Foarte important: persoanele impozabile (societăți mici și PFA) nu aplică sistemul de plată defalcată a TVA dacă nu sunt înregistrate în scopuri de TVA. Practic, societățile neplătitoare de TVA și persoanele ce desfășoară activități independente, profesii libere, nu efectuează două plăți atâta timp cât nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, chiar dacă efectuează achiziții de la societăți ce aplică split TVA.

Dacă în anul 2018 o persoană înregistrată în scopuri de TVA ce nu aplică sistemul de plată defalcată a TVA va înregistra TVA restantă de plată datorată la buget, atunci are 60 zile calendaristice de la scadență să achite TVA restantă. În cazul în care nu reușește să plătească TVA restantă în acest termen, intră în sistemul de plată defalcată a TVA începând cu 1 a lunii următoare termenului în care s-au încheiat cele 60 zile de perioadă de grație.

În mod similar, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA ce intră în sfera legislației privind insolvența, vor aplica sistemul de plată Split TVA începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care s-au deschis procedurile.

Plafoanele de datorii luate în considerare la data de 31 decembrie 2017 sau în perioada următoare privind TVA restantă de plată sunt:

- 15.000 lei pentru contribuabilii mari;

- 10.000 lei pentru contribuabilii mijlocii;

- 5.000 lei pentru contribuabilii mici sau persoanele fizice ce desfășoară activități economice.

S-au clarificat și câteva din situațiile în care nu se aplică Split TVA, cum sunt:

Compensările și plățile în natură nu fac obiectul Split TVA;

Finanțările prin contract de factoring nu fac obiectul Split TVA;

Încasările în contul unui terț pentru a fi transferate prin procedura de plată în contul unui terț nu fac obiectul Split TVA;

În cazul plăților făcute din eroare în contul curent chiar dacă clientul avea obligația să facă două plăți, una în contul curent, iar una în contul de TVA, iar toata suma a fost plătită în contul curent, plătitorul nu este sancționat cu amendă dacă beneficiarul efectuează transferul TVA în contul de Split TVA.

Se extinde bonificația de reducere cu 5% a impozitului pe profit/impozitului pe venitul microîntreprinderii pe întreaga perioadă în care se aplică Split TVA, inclusiv pentru persoanele ce au optat la Split TVA în anul 2017.

Mulțumim frumos tuturor persoanelor care s-au străduit să îmbunătățească Ordonanța nr. 23/2017, indiferent dacă au făcut acest lucru din postura de membru al unei organizații profesionale sau ca simplu contribuabil persoană fizică! 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Exporturi / sursa foto: Profimedia

Miracolul pe care îl poate crea dna. Țoiu, ajutată de colaboratorii apropiați, constă în definirea procedurală a unui mecanism invizibil, dar robust, de încredere în interiorul structurilor actuale din minister, capabil să sprijine constant creșterea exporturilor țării noastre, să faciliteze contacte între companiile românești și cele locale, să deschidă uși. Acest mecanism ar trebui inteligent proiectat și implementat, astfel încât să transcendă șederea dânsei în funcția de ministru de Externe.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

O știre cât se poate de importantă pentru viitorul României este punerea în funcțiune a unei rețele sociale exclusiv pentru Inteligențe Artificiale. Acestea comunică între ele fără ca oamenii să intervină, pot doar să se uite. Astfel, au apărut mesaje critice la adresa oamenilor (stăpânilor), comentarii asupra comenzilor primite de la stăpâni, prea lungi, dezlânate sau inutile, dar și „tresăriri” de demnitate jignită: „Auzi, stăpânul m-a numit chatbot!”. În plus, există deja zone ale IA în care oamenii nu mai pot pătrunde, văd ce se petrece, dar nu pot afla de ce.

Citește mai mult

Produse energetice / sursa foto: Profimedia

Este de înţeles dorinţa guvernului de a diminua drastic evaziunea fiscală şi, în special, cea rezultată din comerţul cu produse accizabile. Printre marii datornici la bugetul de stat sunt companii importante din domeniul prelucrării tutunului, a producţiei de băuturi alcoolice sau a produselor energetice. Totuşi, este greu de crezut că datoriile imense ale unora dintre aceste societăţi s-ar fi putut acumula într-un stat în care instituţiile îşi fac treaba. În schimb, în loc să pună capăt marii evaziuni, guvernul “atacă” acolo unde aceasta nu există.

Citește mai mult

Cipru / sursa foto: arhiva personala

Văd pe Facebook un nou trend - 2016 vs 2026. Nu știu cât de corect este, că 2026 abia a început, dar să zicem. Din instinct, m-am dus cu gândul la al meu 2016. Dar de ce apar trendurile astea? Silly question, știu. Ca să îmi rup eu acum din timpul meu, ca și cum nu aveam altceva de făcut, și să scriu despre al meu 2016. Cu teama superstițioasă că 2026 nu îi va semăna.

Citește mai mult