Un economist agricultor. Povestea unui business românesc de 120 de milioane de euro

După aproape cinci ore de mers de la București, am ajuns la Orbeni, în județul Bacău, alături de o echipă de executivi de la Lidl România.

Pentru mulți dintre noi, „orășenii”, agricultura nu e spectaculoasă pe câmp sau în depozite. E însă spectaculos când produsul câmpului ajunge în piață - în cazul de față, Piața Lidl, locul acela din supermarket în care eu zăbovesc cel mai mult, bucuros că găsesc produse românești de calitate.

Așadar, la Orbeni, când ajungi, iată ce remarci: hale mari, perfect aliniate, curți largi, drumuri de pământ bătătorit. Ce simți însă imediat e ordinea.

O ordine care nu e întâmplătoare, ci gândită matematic.

Suntem într-una dintre locațiile Grup Șerban, după numele fondatorului, Nicolae Șerban. Când vorbește, domnul Șerban nu caută cuvintele, ci le așază exact, ca într-o formulă. Are o minte de analist, dar vorbește despre agricultură cu pasiunea cuiva care a descoperit în ea ceva mai mult decât cifre: o logică vie, un sistem care respiră.

„Suntem pasionați de agricultură și facem treaba asta nu doar pentru marjă”, spune el din start.

Pe câmp, în depozite, în investițiile care se ridică în fața noastră, fluxurile se văd ca niște linii pe hârtie milimetrică: recoltare, presortare, sortare optică, verificare manuală, ambalare, paletizare, depozit la temperatură controlată. Totul, la secundă.

„Măsurăm succesul în cât timp ținem românescul pe raft”

Știa domnul Șerban de unul singur să ridice tot acest imperiu? E o întrebare la care răspunde singur: nu, am fi rămas să vindem prin piețele locale, dacă nu găseam partenerii potriviți. Producătorul e la capătul unui lanț, nu are cum să funcționeze singur. Iar în Lidl nu a găsit doar o piață de desfacere, ci un partener alături de care a învățat. A învățat cum să-și organizeze fluxurile, cum să obțină certificări internaționale de calitate, care nu sunt doar o hărtie simbolică, ci presupun schimbarea felului in care cultivi, recoltezi, depozitezi.

A fost o intersecție, ambiția unei companii, cea de a aduce proaspăt și românesc în magazin, cu a unor producători romani care au înțeles cum să își transforme companiile pentru a crește. Iată un exemplu de indicator care explică multe, îl punctează Maria Mihai, Head of Corporate Affairs la Lidl România:

„Când vorbim de succes în colaborarea producător–retailer, am început să ne măsurăm succesul în perioada de timp în care avem produse românești pe rafturile noastre. România are un potențial agricol uriaș, dar nu are o climă prietenoasă cu culturile tot timpul; provocarea poate fi depășită, pentru anumite soiuri de fructe și legume, prin soluții tehnologice, prin stocare și depozitare.”

Continuă, concret: „Anul acesta, vom avea cartofi românești și în lunile de iarnă. De obicei, producția se încheie; colaborarea cu producătorii locali e importantă nu doar economic, ci și pentru prospețime: drum mai scurt de la producător la magazin, emisii de carbon mai puține, o abordare mai sustenabilă.”

Colaborarea Lidl–Grup Șerban a început în 2022. Maria Mihai punctează: „Am început cu legume–fructe și produse de panificație, iar între timp am extins colaborarea: infrastructură de depozitare, sortare, logistică – toate contează ca produsele românești să rămână și în extrasezon.”

Lanț scurt, eficient

Otto Keul, Head of Purchasing Fruits & Vegetables, Lidl România este omul direct responsabil de acest efort incredibil de a coagula acest lanț logistic. Și ne dă cifre precise: „Colaborarea între Lidl și Grup Șerban este o poveste de creștere pe termen lung. Vrem un lanț scurt, eficient și responsabil, care să transforme potențialul agricol în performanță. Peste 500 de producători locali sunt în rețea; în vârf de sezon din 2025 acoperim ~73% din necesarul de fructe și legume din România.”

Mai e ceva, remarcabil. Cu ajutorul Lidl, agricultorii români au și exportat: „Anul acesta am exportat în Ungaria, Serbia, Croația și Polonia aproximativ 1.400 de tone. E dovada că produsele din România pot fi competitive în Uniunea Europeană. Investițiile partenerilor noștri – depozitare la rece, linii de sortare automatizată, logistică performantă – sunt esențiale ca să avem produse și în extrasezon”, mai spune Otto Keul. Mai adaugă: „Toți furnizorii noștri au GLOBALG.A.P. – garanția siguranței alimentare, a trasabilității și a respectului față de mediu și oameni. Nu e un proiect punctual, e direcție strategică.”

„Agricultura e știință, nu poezie”

Când vorbește Nicolae Șerban, CEO Grup Șerban Holding, înțelegi repede de ce aici nu se „improvizează”: „Lucrăm cu o companie care măsoară cantitatea de carbon emisă și captată și primim raport la sfârșit de an cu diferența. Până acum, rezultatele sunt pozitive: mii de tone captate peste ce am emis. Facem asta de câțiva ani.”

Despre legumicultură și investiții:

„Legumicultura e exagerat de capital–intensivă: investiția inițială e foarte mare, depozitarea nu e ieftină, apar pierderi și piața dă prețul. Dar importăm 40–50% din ce mâncăm la aceste produse – există loc de creștere. Am pornit depozitul de 15.000 t, am ajuns la ~20.000 t și am început șantierul pentru încă 30.000 t. Vorbim de 50.000 t capacitate de depozitare frigorifică pentru rădăcinoase – printre cele mai mari din țară.”

Despre disciplină și date:

„Piața nu-ți iartă ineficiența managerială. Noi am încercat să fim corecți: cost de producție, amortizare, forță de muncă – toate în parametri. Business-ul nostru se bazează pe date. Din 2017 am început cu ERP-uri; obiectivul este colectare automată, să nu mai depinzi de omul care poate greși când introduce date.”

„Fără date ești mort”

Lucian Secară, Director Operațional, ordonează lucrurile pe axa eficienței: „Lucrăm peste 15.000 ha (2.200 ha irigate), 10 baze cu >150.000 t siloz, suntem producători de pâine și avem zootehnie. Eficiența crește când integrezi tot: agricultură circulară, logistică circulară. Pleci cu camionul cu pâine sau cartof, te întorci cu îngrășământ – niciun kilometru irosit. Așa obții +15–20% eficiență.”

Digitalizarea – firul roșu:

„Fără date ești mort. Toate combinele au GPS, măsurăm automat consumul; la siloz avem softuri cu stocuri și temperaturi în celule, frigidul din zona de legume e conectat la telefon; buncărul de sortare îți spune câte procente ai pierdut – știi exact ce butoane să mai învârți ca să crești eficiența.”

Și despre standarde:

„Calitatea Lidl e imuabilă. Nu există ocolire. Ne-am certificat GLOBALG.A.P., IFC la panificație, standarde la siloz – trasabilitate pe tot lanțul. E foarte util să controlezi cap–coadă lanțul; ai predictibilitate, nu depinzi de nimeni.”  

Carbon, no-till, rotații

Șerban adâncește tehnic:

„No-till pe terenul neirigat – 100% în acest moment; pe irigat, în rotația legumelor lucrăm terenul. Primele parcele sunt în anul 6. Când treci de la standard la no-till, diferența de carbon e mare în primii ani, apoi se stabilizează. În 2023, diferența certificată a fost ~3.000 t de carbon captat peste emis.”

O frază care închide cercul

Secară o spune în stilul lui direct:

„Am avut și zile grele din cauza exigențelor – dar ajung acasă, pune nevasta o salată cu roșii luate de la Lidl, și-mi trece. E greu de atins, dar e bine pentru toți.”

Cifrele de la care pleci (și la care te întorci):

•  Start colaborare Lidl România și Grup Șerban: 2022 (extinsă pe cartof în extrasezon).
  
•  Rețea Lidl RO: >500 producători locali; 73% produse românești la raft în vârf de sezon.
  
•  Exporturi prin rețeaua Lidl (2025): ~1.400 t (HU, RS, HR, PL).
  
•  Suprafață Grup Șerban: ~15.000 ha (2.200 ha irigate).
  
•  Siloz: >150.000 t (10 baze).
  
•  Depozitare rădăcinoase: ~20.000 t -> în lucru spre ~50.000 t.
  
•  Carbon: ~3.000 t captate peste emisii (2023).
  
•  Forță de muncă: ~450 angajați (stabilitate 75–80%).
  

E greu să vezi în agricultură mai mult decât vreme, prețuri și noroi. Dar în halele de la Orbeni, printre senzori, tabele și camioane care nu merg niciodată goale, înțelegi că povestea asta e despre altceva: despre disciplină. Despre felul în care cineva a decis că nu „merge și-așa”, că agricultura e știință, nu poezie, și că, atunci când partenerii potriviți se întâlnesc, produsul românesc poate sta pe raft nu doar în iulie, ci și în ianuarie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp