Citesc, recitesc și parcă tot nu-mi vine să cred.
Îl cunosc pe jurnalistul Liviu Avram de vreo 20 de ani. A fost corespondentul Adevărului la Bacău. Și unul bun, cu informații mai mereu proaspete și verificate. Ca redactor-șef am dus o luptă dură cu Guzganul rozaliu, pesedistul băcăuan Hrebenciuc, care îl voia dat afară. După ce a plecat de la Adevărul, Avram a publicat, în campania prezidențială din 2004, un articol nu numai fals, dar și îndreptat cu premeditare spre denigrarea subsemnatului, încercând să mă prezinte, în isteria generală pro Băsescu, ca pe un susținător al lui Adrian Năstase.
Nu m-a sunat să se scuze nici după ce fake-ul se brânzise și devenise evident și pentru ultimul băsist.
Nu am motive să-l simpatizez pe L. Avram ca persoană. Ceea ce nu mă poate împiedica să constat că, în ultimii ani, a avut o prestație foarte bună, documentată, profesionistă pe domeniul Justiției. Nu cu mijloace pamfletare, ci cu informații și interpretări avizate sau citarea unor specialiști serioși. Nu l-am auzit insultând sau calomniind, în ciuda orientării sale anti PSD, așa cum se practică la televiziunile acestui partid.
Dacă mă întreba cineva, aș fi spus că L. Avram este un om care își alege bine cuvintele.
Nu găsesc, deci, nicio explicație pentru acest text postat pe contul de facebook al lui Avram:
„E incredibil în ce hal a putut ajunge Curtea Constituțională: să arbitreze un banal cat-fight între două menopauze, Lia Savonea și Ana Birchall.
Meritul principal îl are Valer Dorneanu, care de trei ani înghite fără să se strâmbe tot ce-i ejaculează Florin Iordache. O va înghiți, negreșit, și pe asta, altminteri nu se hazarda Lia Savonea la un demers atât de ridicol, dacă nu primea oarece garanții că va avea succes.”
În ce privește verbul folosit la adresa lui F. Iordache, s-ar mai putea argumenta că e vorba de o „referință culturală” la zicerea fostului tovarăș de partid al acestuia, M. Vanghelie, și că ar fi o replică la gestul cu două degete din Parlament al zisului Iordache.
Nu sunt de acord. La obscenitate, nu te mânjeşti răspunzând la fel de murdar.
Și nici cu exprimarea de gang în legătură cu deglutiția dlui Dorneanu, deși corespunde unei realități amare, nu pot fi de acord.
Însă cuvintele aruncate celor două doamne, Birchall și Savonea, nu pot avea absolut nicio justificare. Sunt o rară combinație de răutate, prostie, mârlănie și, poate, beție, într-un stadiu avansat. Nu pot decât să-l descalifice total ca om și jurnalist, după o viață de muncă, pe L. Avram.
În această situație, mă simt dator, întrucât L. Avram a lucrat cu mine niște ani, să le transmit doamnelor Ana Birchall și Lia Savonea indignarea subsemnatului până la oripilare și toate scuzele mele ca bărbat și jurnalist.
