Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cu tejghetăria la Bruxelles

Cei 12 ani trecuţi de când suntem în Europa n-au schimbat o iotă în minţile nomenclaturii pesediste. Oamenii ăştia n-au altă treabă cu UE decât salariile grase în euro, pe care unii dintre ei ajung să le ridice de la Bruxelles.

Cum le va fi sunat celor din comisia JURI „soluția” oferită de candidata Plumb? – dau două apartamente la schimb în weekend și achit datoria. Ce mai vreți? 

Răspunsul JURI necesită traducerea într-o limbă de circulație europeană a caragialianului „Amice, ești idiot”. Ce apartamente, ce datorie, ce treabă avem noi cu mișmașurile matale imobiliare? Noi te respingem pe baza unui criteriu moral, limpede și simplu: „Nu este capabilă să exercite funcția în concordanță cu Tratatele și Codul de Conduită”.

Deci, iată ce propune PSD Europei: mai întâi încerc să te trag în piept și dacă nu ține, propun s-o rezolvăm la mica tejghetăreală. I-ați auzit de nenumărate ori pe parlamentari și guvernanți pesediști fluturând agresiv ideea în proiecte de legi: dacă hoțul returnează prejudiciul, Justiția să-l lase-n pace, ca să mai poată încerca o dată.

Aceasta este „avengura” politicii externe a guvernării actuale, prezentată lumii întregi.

În plan intern, penibilul urcă spre grotesc. R. Plumb spune că a primit de la „un prieten” 170.000 euro „în semn de solidaritate”. De câte ori i-ați auzit pe politicienii pesediști vorbind despre taxe de solidaritate cu cei defavorizați social?... Ei, iacăt-o pe defavorizata Plumb cum a primit și ea, 170.000 euro, așa cum atâția din poporul pesedist iau 100 de lei împrumut până la salariu, că nu se mai ajung să plătească întreținerea.

800.000 de lei împrumut... Există vreun simplu cetățean pesedist care să-și închipuie că ar putea împrumuta o asemenea sumă, pe care i-ar trebui mai multe vieți s-o ramburseze?

Cum mi-a spus mie o doamnă, pe atunci ministru, când am întrebat-o cum aș putea să iau și eu un împrumut de 3 milioane de dolari peste noapte și fără altă garanție decât farmecul meu personal. „Eheei, domnule Popescu, se vede că nu vă pricepeți la afaceri financiare”, a venit răspunsul. Și doamna în cauză nu era de la PSD, se numea Udrea.

Știți ce i-aș sugera doamnei Dăncilă? Să-i propună comisari europeni pe toți membrii guvernului său. Ce de lucruri interesante, încă necunoscute științei la București, am afla despre ei de la Bruxelles!...

Rămân la părerea că PSD a epuizat toate râgâielile postceaușiste pe care ni le-a aruncat în față vreme de decenii. A venit vremea să mai deschidă gura doar prin curtea vilelor proprii sau la pușcărie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Un bătrân de 70 de ani stă pe nisip, cu picioarele încrucișate, după moda asiatică, lângă niște cercuri trasate de el cu bățul. Din când în când, se ridică și se uită la cercuri de sus și învârtindu-se în jurul lor. Din depărtare, se aud catapultele Siracuzei, îmbunătățite de moșneag ca să lovească mai precis și mai departe, dar și mai aproape, când navele romane ajungeau la câteva stadii distanță de zidurile cetății.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Copil furios / sursa foto: Profimedia

Școala românească, deși ar trebui să fie primul spațiu de siguranță, a devenit un loc al performanței mecanice, unde succesul se măsoară în note, nu în caractere. Absența educației emoționale lasă copiii fără cuvinte pentru a-și exprima frustrarea, frica sau nevoia de apartenență, transformând aceste stări în pumni sau în agresiuni online.

Citește mai mult