Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Un semnal foarte important pentru ce ne așteaptă

Nicusor Dan la miting

foto. Inquam Photos / Codrin Unici

Alegerile prezidențiale din 2025 nu mai sunt doar o competiție între doi candidați. Ele au devenit o oglindă a României de azi – o țară aflată între traumele trecutului și promisiunile unui viitor incert. Dacă dăm la o parte mizele unei confruntări politice, vedem că se ascunde o alegere profundă: ce tip de societate ne dorim, ce fel de raport vrem să avem cu lumea, cu istoria noastră și cu ceilalți.

Această generație – cea care votează astăzi – este o generație crescută în tranziție, obosită de compromisuri și marcată de promisiuni repetate, adesea neîmplinite. E o generație care a trăit simultan cu speranța integrării europene și cu eșecurile structurale ale statului român. A crescut cu idealuri occidentale, dar s-a maturizat într-un sistem în care meritocrația este adesea înlocuită de rețele informale, iar statul rămâne o iluzie.

România nu mai votează doar un președinte. Votează un drum. Un drum care poate însemna continuarea atașamentului față de valorile democratice, față de parteneriatele strategice cu Uniunea Europeană și NATO. Sau, dimpotrivă, un drum spre izolare, polarizare și retragere într-un naționalism defensiv, care promite protecție, dar riscă închidere.

Mai mult decât orice, acest moment scoate la lumină o ruptură de profunzime: între generații, între feluri de a înțelege România. De o parte – orașele mari, diaspora, cei ancorați în rețele globale. De cealaltă – un nucleu tot mai numeros de oameni care simt că modernizarea i-a lăsat pe dinafară, care nu mai cred în proiectul european și care caută răspunsuri mai aproape de granițele trecutului.

Alegerile din 2025 sunt, așadar, un test. Nu doar politic, ci moral și identitar. Un test despre cum ne raportăm la diferență, la reguli, la parteneriate și, mai ales, la viitor. Nu este doar despre ce lider vrem. Este despre ce societate vrem să construim împreună.

România pare astăzi mai divizată ca oricând. Dar dincolo de această diviziune există o întrebare esențială: putem construi o Românie care să nu excludă, care să nu se teamă de complexitate, care să nu caute refugiu în fantasme?

Răspunsul nu îl va da un singur tur de scrutin. Dar votul acestei generații este, poate, primul pas. Un pas spre o țară care își asumă istoria și o transformă, nu o repetă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

Îți recomandăm

Ilie Bolojan - Nicusor Dan - Cotroceni

Dacă Ciolacu își înființează prin interpuși firme fantomă prin SUA și Cipru, cu care el și familia lui cumpără proprietăți în București, Franța și Emiratele Arabe, fără ca serviciile să cunoască traseele de corupție, iar va înșelați. Încercați voi să faceți un transfer bancar în afara țării, nu contează unde, nu de 10 milioane de dolari, ci de 50.000 de dolari. Foto: Profimedia

Citește mai mult

zorba grecul

Doar vârstnicii și poate cinefilii își mai amintesc de filmul “Zorba grecul”, din 1964. Eroul filmului (jucat de Anthony Quinn) realizează o investiție pentru care cheltuiește multă pasiune, timp, bani. Dar un dezastru are loc și se alege praful de tot. Atunci, eroul începe să danseze sirtaki pe ruinele speranței lui. foto: Profimedia

Citește mai mult

Mircea Raceanu

Am fost prezent, joi, 30 aprilie 2026, în Virginia, la funeraliile lui Mircea Răceanu. Nu doar în calitate de ambasador al României în Statele Unite, ci dintr-un motiv mai profund: pentru a marca, în numele statului român de astăzi, o datorie de memorie față de un om care a plătit cu propria viață – sau aproape – pentru libertatea de conștiință.

Citește mai mult