Un singur UiPath nu e de ajuns. De ce România are nevoie de 10 unicorni

Pe vremea când conduceam TechAngels - cea mai mare și mai experimentată rețea de investitori de tip angel din România - am scris că a venit momentul să visăm mare și am lansat provocarea celor 10 unicorni în 10 ani. Ştiam că fraza asta va suna inconfortabil pentru unii.

Parțial, asta era și intenția.

România și restul țărilor din Europa Centrală și de Est au o relație complicată cu ambiția. Suntem foarte buni la a fi tehnici, sceptici, adaptabili și rezilienți. Suntem mai puțin confortabili să spunem cu voce tare că vrem să construim companii care definesc categorii, creează bogăție, mențin talentul acasă și schimbă traiectoria economică a regiunii.

Dar nimic mare nu se construiește doar cu prudență. La un moment dat, un ecosistem trebuie să ridice ochii de la următoarea rundă de finanțare, de la următorul program, de la următoarea conferință și să privească spre orizont.

Argumentul meu pentru „10 Unicorni în 10 Ani" nu a fost o predicție. A fost o provocare. A fost o modalitate de a spune că un singur UiPath nu este suficient, că două povești de succes nu sunt suficiente și că a construi incremental și cu smerenie nu este suficient. Avem nevoie de suficiente rezultate disproporționate pentru a crea mai multe „mafii” de fondatori și operatori, investitori angel, investitori în fonduri de Venture Capital, mentori și antreprenori care o iau de la capăt.

În acel articol, am scris că nu a existat niciodată un moment mai bun pentru a construi un startup tech din Europa Centrală și de Est și am argumentat că România este o țară de inginerie prin excelență, cu tehnologia ca potențial brand național. Am scris de asemenea că nu am o hartă precisă sau un ghid pentru a produce 10 unicorni în 10 ani, dar că a venit momentul să ne punem banii și mijloacele pe care le avem la înălțimea unei ambiții.

Încă mai cred asta. Nu sunt singurul care o spune. La aniversarea a 5 ani de Endeavor Romania, care a avut loc pe 11 iulie la București, Linda Rottenberg, fondatoarea Endeavor Global - rețeaua globală de sprijin pentru antreprenorii din economii emergente („elsewhere”, cum îl numesc fondatorii) le-a spus participanților că atitudinea smerită a românilor („capul plecat, sabia nu-l taie”) nu este catalitică pentru tipul de rezultat pe care ni-l dorim și care este posibil în următorii ani.

De ce viziunea contează în continuare

Numărul 10 este mai puțin important decât disciplina din spatele lui.

Dacă vrem 10 unicorni, trebuie să punem întrebări practice incomode. Câte companii trebuie pornite? Câte trebuie să strângă capital de pre-seed și seed? Câte au nevoie de investitori de Serie A și B? Câți operatori cu experiență trebuie să se alăture startup-urilor în loc de joburi mai sigure? Câți angeli trebuie să învețe să investească în mod regulat? Câte fonduri locale trebuie să existe si câte dintre ele trebuie să ajungă să ridice fondurile doi și trei? Câte family office-uri românești, corporații și fondatori de succes trebuie să devină investitori în Venture Capital? Cât la sută din activele fondurilor de pensii ar trebui direcționat către acest tip de investiții?

Răspunsul este întotdeauna: mai mult sau mai mulți decât avem acum.

Nu este descurajant. Este edificator.

UiPath a arătat ce este posibil. Aceasta este calea pe care trebuie să accelerăm. Nu preamărind UiPath și nu pretinzând că orice startup ar trebui să arate ca UiPath, ci învățând lecția mai profundă: excelența tehnică din România poate produce rezultate globale excepționale atunci când este combinată cu ambiție, capital, viteză și precizie operațională. Toate ingredientele sunt necesare și importante.

De ce intrarea mea în fondul 3VC este o continuare a misiunii

Numirea mea ca Partner la 3VC nu este o abatere de la viziunea de a crea „10 unicorni în 10 ani". Este o continuare a ei prin intermediul unei platforme mai concentrate pe finanțare de creștere.

Am devenit Partner full-time din 2 iunie 2026, după ce am lucrat cu firma din 2020 ca Scout și Venture Partner (partener operațional extern, în traducere). Este o evoluție naturală care va aprofunda implicarea mea în evaluarea deal-urilor, strategia de investiții și scalarea companiilor, după ce anterior sprijinisem fondatorii din portofoliu strict pe subiecte de HR, creștere și internaționalizare a echipelor de leadership.

Contează pentru că faza următoare a ecosistemului va necesita mai mult decât entuziasm. Va necesita o selecție mai riguroasă, sprijin mai consistent pentru construirea companiei și punți mai solide între România și piața europeană și americană de capital.

Am petrecut ultimii ani investind ca angel, lucrând cu fondatori, conducând TechAngels și rămânând aproape de provocările companiilor aflate la început de drum. A fost important, pentru că fondatorii de early-stage îți arată materia primă a unui ecosistem. Vezi ambiția înainte să fie șlefuită. Vezi confuzia înainte să devină strategie. Vezi reziliența înainte să devină un update în consiliul de administrație.

Dar am văzut și limitele fragmentării. Angelii pot ajuta la început, dar companiile puternice au nevoie de capital instituțional, suport din fonduri cu experiență și rețele internaționale. Un fondator serios nu are nevoie de aplauze. Are nevoie de dezbatere viguroasă și rapidă, acces la talent, capital de follow-on, introduceri la clienți, reguli de guvernanță și ocazional o conversație dificilă exact la momentul potrivit.

De aceea 3VC este continuarea potrivită a acestei munci.

România trebuie să fie conectată la Europa

Ecosistemul românesc nu va câștiga devenind mai provincial. Va câștiga devenind mai conectat.

Cei mai buni fondatori români ar trebui să poată strânge capital de la angeli români, fonduri de seed regionale, fonduri europene de Series A și fonduri globale de creștere, fără să simtă că fiecare pas îi obligă să abandoneze locul de unde au pornit. Cei mai buni ingineri români ar trebui să poată construi companii de produs de aici. Cei mai buni operatori români ar trebui să poată intra în startup-uri înainte ca povestea de succes să fie evidentă și să poată contribui în cadrul unor rețele globale precum Endeavor, rămânând și construind preponderent de aici. Cei mai buni investitori români ar trebui să poată co-investi cu cei mai buni investitori europeni ca egali, nu ca ghizi turistici locali.

Aici contează o firmă precum 3VC. Nu este o platformă românească și exact acesta este avantajul. Voi continua să lucrez din București, călătorind în toată Europa. Parcursul firmei se aliniază cu această convingere a mea că excelența tehnică din această parte a lumii poate produce rezultate disproporționate atunci când este cuplată cu precizie operațională, viteză și ambiție.

Această frază descrie bine deceniul următor.

Problema României nu este lipsa talentului, ci transformarea lui. Trebuie să convertim expertiza tehnică în produse, produsele în companii, companiile în lideri de categorie și liderii de categorie în talent și capital reciclate. Această conversie necesită rădăcini locale și acoperire internațională în același timp.

Fondatorul pe care vreau să-l susțin

Fondatorii care mă entuziasmează cel mai mult nu sunt neapărat cei mai zgomotoși.

Caut fondatori care înțeleg că ambiția și disciplina nu sunt opuse. Fondatori care pot gândi global fără să piardă din vedere detalii operaționale. Fondatori care sunt suficient de tehnici pentru a construi ceva dificil, suficient de comerciali pentru a ști cum să vorbească despre asta și suficient de conștienți de sine pentru a recruta oameni mai buni decât ei înșiși. Fondatori care înțeleg că România ar trebui să descrie locul de unde a pornit compania, nu plafonul a ceea ce poate deveni.

Acest lucru este deosebit de important în domeniile unde România și regiunea pot avea un real avantaj competitiv: enterprise software, AI aplicat la fluxuri de lucru reale din industrie și servicii, cybersecurity, automatizare, infrastructură fintech, developer tools, apărare, sănătate, pharma și medicină, precum și alte categorii unde profunzimea tehnică și execuția eficientă contează în continuare.

Companiile care vor obține cele mai bune rezultate nu vor fi construite de fondatori care optimizează pentru vizibilitate locală. Vor fi construite de fondatori care folosesc ecosistemul local ca rampă de lansare și piața europeană ca teren de validare, proiectând din prima zi pentru relevanță globală.

Mai e mult până departe

Optimismul nu înseamnă să fim orbi.

România duce în continuare lipsă de capital de creștere, după cum am arătat în articolul anterior. Europa în general are aceeași problemă: BEI spune că scale-up-urile din UE atrag cu 50% mai puțin capital decât cele din San Francisco la zece ani de activitate, iar mai mult de patru din cinci runde de finanțare de creștere din UE implică un investitor lead sau unic din afara UE. Această dependență contează pentru că poate împinge companiile spre exit-uri străine, listări străine și uneori relocarea puterii de decizie.

Nu ajută nici faptul că nu avem niciun fel de framework de transfer tehnologic. Cercetătorii nici măcar nu știu de unde să înceapă dacă vor să facă spinoff unui proiect. Îl fac open source? Au voie? Depun un brevet? Și dacă da, cine deține brevetul, ei sau universitatea? Poate fi licențiat brevetul unui startup? O modalitate standardizată de a licenția IP-ul către startup-uri (ca în Suedia) ar fi atât în beneficiul universităților, cât și startup-urilor.

România are nevoie și de mai mulți investitori locali. Avem nevoie ca mai multe family office-uri, corporații, investitori instituționali și, în cele din urmă, fonduri de pensii să înțeleagă venture-ul ca parte dintr-o strategie economică pe termen lung. Nu este vorba despre caritate sau patriotism (sau, mai rău, protocronism) în alocarea de active. Ne trebuie o expunere serioasă, profesionistă la această clasă de active.

Ne trebuie politici publice mai bune. Eu Inc. poate să reducă un pic din fricțiune, permițând înființarea unui start-up tech in 48 de ore, cu mai puțin de 100 de Euro, oriunde în interiorul UE, dar România încă are de implementat infrastructura digitală aferentă.

Avem nevoie de mai mulți operatori experimentați. Alumni din UiPath, LiveRails, FlowX.ai, FintechOS, DRUID, Bitdefender, BibleChat, DeepStash și DigiTail nu ar trebui să devină doar angajați la compania următoare. Unii ar trebui să devină fondatori. Unii să devină angeli. Unii să intre ca executivi în startup-uri. Unii să devină investitori in fonduri de Venture Capital. Așa se compoundează ecosistemele.

Următorii zece ani

Următorii zece ani vor decide dacă România devine o țară cu povești de succes ocazionale sau o țară cu o mașinărie repetabilă de creare și scalare de companii de tehnologie.

Știu pe care o prefer.

Vreau ca România să fie un loc unde un fondator tehnic poate porni dintr-un laborator universitar, poate întâlni mentori prin Innovation Labs, să se accelereze prin Rubik Hub, Techcelerator sau alt program serios, să susțină un pitch la un eveniment precum HowToWeb, să primească suport timpuriu din TechAngels, să strângă capital de la fonduri locale și regionale, să angajeze global, să vândă global, să simtă în continuare că a construi de aici este un avantaj. Să aleagă să contribuie la creșterea altor companii la nivel global prin intermediul unei rețele precum Endeavor, dar rămânând aici.

Vreau ca mai mulți fondatori să se gândească de două ori înainte să plece. Vreau ca mai mulți executivi cu experiență să-și susțină vorbele cu bani și fapte (angel investing). Vreau ca mai mulți investitori să fie preocupați să creeze prosperitate, nu doar să își confirme propriile convingeri. Vreau ca mai mulți funcționari publici să înțeleagă că un startup excelent poate crea mai multă valoare economică pe termen lung decât multe programe publice administrate impecabil.

Mai presus de orice, vreau să încetăm să ne comportăm ca și cum ambiția ar fi jenantă.

Zece unicorni în zece ani rămâne un vis mare. Foarte bine. Așa și trebuie să fie.

Scopul nu este să garantăm numărul lor. Scopul este să construim condițiile în care numărul devine mai puțin absurd în fiecare an.

De aceea efortul continuă. Prin TechAngels. Prin fondatorii pe care îi susțin personal. Prin companiile pe care le voi finanța și pe care le voi ajuta să scaleze la 3VC. Prin fiecare conversație în care alegem să fim mai puțin timizi și mult mai serioși.

România poate fi unul dintre marile hub-uri de tehnologie ale Europei.

Acum trebuie să ne comportăm ca și cum am crede asta.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp