Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Un vot fără show și fără emoție. Înseamnă că a fost un vot dat cu creierul?

Alegeri prezidențiale 2019

Imagine: Inquam Photos/George Calin

Câteva despre primul tur al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019:

1. Numărul de votanți din afara țării spune foarte multe despre eforturile politicienilor agățați de putere care se luptau să îi țină departe de urne. It makes sense, spune americanul. Să ne așteptăm ca la alegerile viitoare - dacă sunt organizate corect- să fie câteva milioane. Oameni pe care nu-i poți mitui, prosti, minți că aici e bine.

2. Multe voci susțin că a fost o campanie electorală extrem de plictisitoare, fără dezbateri. Așa să fie oare? În 10 octombrie a trecut moțiunea de guvern împotriva executivului Dăncilă, în 4 noiembrie a fost votat un nou guvern. În Parlament s-a coagulat o nouă majoritate, fie aceasta și de conjunctură. Victor Ponta, câștigătorul moțiunii, a devenit marele perdant al votului pentru guvernul Orban. S-a vorbit mult despre aceste schimbări, s-a povestit la posturile de televiziune, în plen și pe teren, în deplasările candidaților. În câte campanii s-a depus o moțiune, a picat un Guvern, s-a schimbat majoritatea și a fost numit un alt guvern?

3. Multă ipocrizie, mai ales pe tema confruntărilor electorale live. Toți candidații doreau cu Iohannis (din poziția de challengeri). Dan Barna nu dorea cu cei din spatele lui pentru a nu-i valida, Viorica Dăncilă nu dorea decât cu președintele în funcție, pentru a se valida. Mircea Diaconu nu dorea deloc. Nimeni nu dorea cu Cumpănașu (nici eu nu aș fi vrut). Jocul lui Klaus Iohannis, deși calificat de unii ca fiind cinic, este unul de așteptat din punct de vedere tactic. Dezbat la televizor (poate) dar intru în ring cu cel care se califică în turul 2. Până atunci mă ocup de facerea guvernului și de corectat ce se poate corecta repede după V. Dăncilă. E greu de spus că votanții nu au fost expuși ideilor și programelor pe care le-au avut candidații. Este la fel de evident că o confruntare gen spectacol de entertainment produce emoție. În cele din urmă, s-a dovedit, totuși, că o dezbatere civilizată, pe un ton normal, constructiv, realizată de Europa FM, a trezit un interes mare.

4. Campania electorală din noiembrie 2019 nu a avut emoție (cel puțin în primul tur). S-a votat mult mai bine în diaspora, nu au fost replici memorabile, nu au fost dezbateri dure față în față, care să provoace rumoare sau vot negativ sau milă sau solidaritate de vreun fel. Putem atunci concluziona că votul de azi a fost unul rece, făcut cu creierul? Vom vedea la următoarele runde de alegeri, atât din procentul de prezență, cât și din opțiunile de vot.

5. Dan Barna gâfâie, alergând să o întreacă pe Viorica Dăncilă, sperând că voturile din diaspora îl vor ajuta să treacă pe locul doi. Ar fi un mare pas înainte pentru democrație, la 30 de ani de la căderea comunismului, ca în finală să se confrunte doi candidați pro-europeni, fără accente xenofobe, rasiste, fără atacuri mizerabile pe număr de copii și alte teme suburbane sau ieșite din peșteră. Dacă se va întoarce în timp pentru a analiza traiectoria sa în această campanie, Dan Barna va identifica două momente cheie care i-au mâncat procente sau mai bine spus, i-au încetinit creșterea. Primul este legat de modul în care a administrat răspunsul la ancheta RISE (aducând acuze jurnaliștilor, suspectând un joc paralel, vorbind exclusiv cu membrii USR și nu public în primele zile). Al doilea este legat de modul în care a administrat comunicarea legată de susținerea la vot a guvernului Orban. Foarte mulți adepți ai USR au rămas descumpăniți în fața condițiilor puse de lideri pentru a vota învestirea, au fost câteva zile în care fani înrăiți ai USR și Barna nu le-au înțeles jocul. 

6. Fotografia din prima jumătate de zi: ați observat că primărița Gabriela Firea și toate doamnele din jurul ei își fac sprâncenele tatuate la aceeași cosmeticiană? Căutați interviului pentru televiziuni acordat azi după vot. Ce nu știm noi, cei pe care ne ceartă este că e posibil ca doamna cosmetician să mai aibă un job- acela de manager la una dintre companiile înființate de primăriță. Căci pe mâna cui să lași o companie municipală, dacă nu pe cea a unui om în care ai încredere că-ți face sprâncenele bine?

7. O întrebare pentru Bogdan Trif, șeful PSD Sibiu, unul dintre cele mai fermecătoare județe din România, unde frumusețea vine din aerul multicultural, cu oameni din diferite etniii, cu diverse nume și confesiuni. Domnule Bogdan Trif, credeți că această retorică de grotă poate funcționa într-o comunitate (de exemplu municipiul) unde cetățenii au votat timp de 3 mandate un etnic minoritar? Sau credeți că acest ton, aceste declarații asumate public pe pagina de Facebook în numele PSD Sibiu funcționează la nivel național, într-o țară care nu a votat la referendumul pentru familie și a trimis la Cotroceni un personaj de etnie minoritară și confesiune minoritară?

8. Stimați cititori ai Republicii, este evident că intrarea sau nu a candidatului Dăncilă în turul al doilea al alegerilor prezidențiale are o importanță mare, mai ales din punct de vedere simbolic, la 30 de ani de la căderea comunismului. Credeți că un eventual eșec încă din turul unu (după numărarea voturilor din diaspora și rezultatele finale din România) sau un eșec în turul al doilea (cu un scor rușinos al Vioricăi Dăncilă) îi va trezi la realitate pe cei din PSD? Sau îi vom vedea în continuare pe Olguța Vasilescu, Codrin Ștefănescu, Șerban Nicolae acuzând fraude, plângând că poporul îi vrea dar nu înțelege, făcând comisii parlamentare care să investigheze votul împotrivă?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Dăncila a obținut ~25% din voturi. Prin urmare, dacă votul a fost dat cu creierul, asta ar însemna că unuia din 4 români (din țară) îi curge din gură.... Poate că asta-i situația.
    • Like 2
    • @
      Dorin check icon
      Corect.
      • Like 0
  • Am avut de ales între un Mort, o Proastă și un Nimeni și de aici blegeala. Trei Doamne și toți trei fără creier și fără emoții.
    • Like 1
  • Dorin check icon
    PSD ul e încă tare,are
    destui votanții de serviciu, Să nu ne amăgim singuri ,nu se vor schimba niciodată,vor rămâne aceași comuniști puși pe prăduială pentru ei și apropiații lor.
    • Like 1
  • check icon
    Scorul PSD ului este inca unul foarte mare daca ne gandim la cate lovituri am incasat in ultimii patru ani de la ei.Personal .am fost dezamagit.Batalia finala se va da la parlamentare,turul doi e pe locul doi deja ,ca importanta.
    Multumesc pentru articolul foarte informativ!
    • Like 3


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult