Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ursula von der Leyen, o apropiată a Angelei Merkel, aleasă pentru a prelua președinția Comisiei Europene

Ursula von der Leyen - Getty

(Foto Guliver/Getty Images)

Surpriză la vârful Comisiei Europene. Ursula von der Leyen, 61 de ani, o apropiată a cancelarului german Angela Merkel, a fost aleasă marţi pentru a prelua preşedinţia Comisiei Europene.

De profesie medic, Ursula von der Leyen, care are șapte copii, este în prezent ministrul Apărării în Germania. Dacă va primi votul Parlamentului European, va fi prima femeie care va prelua președinția Comisiei. 

Ursula von der Leyen a rezistat în toate cabinetele conduse de Angela Merkel. La un moment dat a fost luată în calcul pentru a-i succeda lui Merkel. A fost acuzată că și-a plagiat lucrarea de doctorat, dar o comisie a stabilit că lucrarea e originală, scrie Euractiv.

Mandatul său la Apărare e destul de contestat, în special de social-democrații din coaliția de guvernare de la Berlin.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Ilie Bolojan si Dominic Fritz / sursa foto: Inquam Photos

Deși e nedrept ceea ce i se întâmplă lui Dominic Fritz, prin legea cu dedicație, cu aplicabilitate retroactivă doar pentru a fi îndepărtat din funcția de primar al Timișoarei, nu mă reped la gâtul lui Ilie Bolojan pentru că a votat legea. Omul era între ciocan și nicovală. Orice ar fi votat, era sfâșiat de o parte dintre oameni.

Citește mai mult

David Popovici 2024 / sursa foto: Profimedia

David Popovici face parte din categoria celor care fac performanțe care ne tulbură și ne bucură în aceeași mișcare. Nu doar pentru că înoată foarte repede, uneori mai repede decât toți oamenii care au înotat vreodată, dar și pentru că succesul lui ne pune într-o situație ușor incomodă, de a încerca să deslușim cum a fost posibil. Când apare un astfel de sportiv, avem tendința să-l numim „fenomen”. Cuvântul este măgulitor, dar are și calitatea de a ne scuti de o anchetă pentru a dobândi înțelegere și explicații. Pentru că un fenomen este ceva ce survine, prin urmare nu trebuie să știm cine l-a produs și în ce condiții. Îl consemnăm, eventual ne minunăm, dar nu-i cerem socoteală.

Citește mai mult