Foto: Cornel Putan/ Inquam Photos
„Lumea nu doarme.” Oare la ce a făcut aluzie Angela Merkel în luarea sa de cuvânt la Sibiu, în cadrul întâlnirii dintre șefii statelor europene? La o stare de trezire duhovnicească, un fenomen spiritual care ar fi cuprins integral popoarele bărtrânului continent, urmare a îndemnului: „Scoală-Te, Doamne”, din Psalmi? Sau dimpotrivă, la pânda deja tradițională, cu care am învățat să trăim încă din pruncie și pe care se văd nevoiți s-o administreze chiar și urmașii noștri? Poate că imnul „Deșteaptă-te, române!”, un îndemn la patriotism și libertate, atât de vechi și totodată atât de viu, ar trebui înțeles acum în același context, al faptului că nici măcar în democrație nu se doarme, ci se cere a se veghea asupra prețioaselor valori câștigate...
Șefii statelor europene au ales să descindă în România de Vest, într-un mediu primitor, elegant și multicultural, lăsând în urmă, după o zi de lucru, un parfum de optimism, promisiuni binevoitoare și declarații de bine pentru popor. Asigurări că Europa este cu noi. Să nu ne temem. Peste munți, în aceeași țară, dar în România de Est, PSD organizează un miting „în cinstea Zilei Europei”, cu emanări festiviste și o retorică încrâncenat-zâmbitoare, asezonate cu prestațiile ansamblul folcloric „Floricica de la munte”. Izolați de propriile garduri, participanții au proslăvit valoarea costumului național și respectul pe care marile puteri ni-l datorează, exacerbând calitatea noastră de cetățeni europeni. Cele două activități se ignoră reciproc, se exclud în intenție, nu însă și la nivel declarativ. Se adresează veșnic acelorași categorii de alegători, neavând nimic de oferit sau de explicat celorlalți. Privesc figurile celor prezenți la mitingul de la Iași. Sunt luminați de convingerea că alegerea lor e cea justă. La fel și la Sibiu: publicul ovaționează fericit că a reușit să atingă sau să-i pupe pe Macron sau pe Merkel, pentru că ei simbolizează Europa și democrația, așa cum n-o avem încă, dar ne-o dorim... Ce să înțeleg din asta? Că Sibiul și Iașii au devenit polii electorali ai Europei? Toate acestea îmi adâncesc sentimentul că trăim o perioadă foarte fragilă, incapabili să ne economisim. Că ne consumăm nesocotit viața, ca niște fii risipitori. Ca la un joc de zaruri. Ca la o ruletă rusească. De treizeci de ani e la fel.
Zilele acestea sunt, prin simbolistica lor, amețitoare și aiuritoare așa cum ne vin din calendar: 8 Mai, 9 Mai, 10 Mai: Capitularea Germaniei naziste, Ziua Victoriei, Ziua Europei, Ziua Independenței României, Ziua Regalității. Recent, 10 Mai a fost declarată sărbătoare națională. Este o inflație de sărbători. Pentru mulțimea de analfabeți funcționali cu drept de vot, un fel de forme golite de fond. Ferească Dumnezeu să se umple cu conținuturi nepotrivite!
Astăzi am mers la deschiderea unei expoziții de grafică în orașul meu, pe tema: „Regi și regine”. Artistul a lucrat portretele în pix negru pe coală albă. Atâta migală ca să redai trăsăturile de-acum cunoscute nouă ale fondatorilor Statului Român modern, atâta recunoștință, atâta căldură! Privind portretele lor, mi-am amintit cum cânta tatăl meu Imnul Regal, cu voce puternică, în diminețile copilăriei noastre, ai anilor ‘60: „Zece Mai va fi de-a pururi sfântă zi, căci ea ne-a dat/ Domn puternic țării noastre, libertate și regat”, în timp ce mama, îngrijorată și temătoare, îi șoptea: „Mai încet, tu, să nu te audă cineva!, iar el răspundea, cu nepăsare eroică: „Nu pot să cânt încet!”
În sfârșit, apoi am privit secvențe strivitoare din parada-mamut a Forțelor Armate Ruse în Piața Roșie, în cinstea înfrângerii Germaniei naziste, în Cel de-al Doilea Război. Imagini ce ne întorc în timp, contrapunând buldozerului nazist pe cel stalinist. Cred că Merkel are dreptate: lumea nu doarme și nu pare să fi dormit în tot acest timp.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.