Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

USR trebuie să spună cine și ce e

Nicușor Dan demisie

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Că dl Nicușor Dan și-a dat demisia din funcția de președinte al USR e de înțeles. D-sa a susținut o anumită linie în politica partidului, respinsă prin vot de majoritatea membrilor conducerii. Mesajul a fost limpede: Te-am ales în fruntea USR, dar nu putem fi de acord cu politica politicianistă pe care o dorești.

Căci, dl Dan refuză o poziție fermă în chestiunea modificării Constituției, cerută de Coaliția pentru Familie. Dânsul dorea ca USR s-o scalde, s-o facă pe mortul în păpușoi în legătură cu o chestiune importantă: respectarea Drepturilor Omului în România.

A accepta că oricare cetățeni ai acestei țări care își plătesc dările către stat și respectă legile au dreptul, fără a fi discriminați prin sex, să beneficieze de serviciile publice ale zisului stat, cum ar fi căsătoria civilă – nu neapărat sub acest nume, s-ar putea numi și parteneriat – este o dovadă de gândire liberă, democratică și umanistă. Ceea ce electoratul USR e de presupus că așteaptă de la această formațiune politică relativ tânără, că frică absurdă, ostilitate și îngustime de minte oferă alte partide cât cuprinde.

Însă plecarea de tot din USR a dlui Dan nu se justifică. Dânsul e fondatorul partidului, pe care are meritul de a-l fi ținut în viață ani de zile prin luptele sale singuratice cu Primăria Capitalei. Nicușor Dan n-a avut niciodată carismă, n-a fost un bun comunicator. Ar fi trebuit să fie conștient de asta și să pregătească un purtător eficient de imagine și cuvânt pentru șefia USR, d-sa făcând pasul către o zonă de consiliere și decizie nepublică în partid.

A făcut tocmai contrariul, blocând, de pildă, accesul lui Dacian Cioloș în structurile USR.

De când USB s-a umflat, devenind USR, președinția dlui Dan a fost mai degrabă o frână pentru această uniune față de care sunt multe așteptări.

Indiferent cine va fi în locul lui Nicușor Dan, USR nu are altă șansă de progres decât precizarea clară și fermă a ideilor pe care le susține.

A ideilor, nu neapărat a unei ideologii consacrate, de dreapta sau de stânga.

Și să găsească pe cineva capabil să le comunice convingător...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult