Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Victor Socaciu a plecat la cer cu căruța lui cu flori într-o zi de Crăciun

Victor Socaciu

Foto: Facebook Victor Socaciu

A plecat la cer cu căruța lui cu flori într-o zi de Crăciun și ne-a lăsat mai săraci de poezie, de cântec, de puritate, de frumusețe. Zăpada asta ce ne îngroapă, aici, la Suceava, cred că se scutură din căruța lui cu flori ce urcă spre rai.

Eram liceană când am început să îi fredonez melodiile, să îi respir versurile și mă minunam de câtă frumusețe a pus Dumnezeu într-un singur suflet de om. De câte ori ascultam melodia „Tata și caii” gândul îmi fugea la tata. Nu știu de ce...

Te-am iubit, te-am admirat, ți-am trăit muzica și poezia, ce îmi îmbogățea sufletul și îmi făcea inima să explodeze de fericire și îmi pare rău că ți-o spun atât de târziu, într-o zi de Crăciun, când ai plecat spre rai.

Nu știu ce o să cânți în cer, dar pe pământ de câte ori își va aminti cineva de Victor Socaciu se va gândi la o căruță cu flori. Cânt și plâng săracă de cuvinte și de inimă:

„În mâinile cui, privirile cui te-ating?

Trimite-mi vești înapoi,

Privirile cui și mâinile cui te strâng?

Trimite-mi vești despre noi...”

Trimite-ne vești din rai, Victor Socaciu! Cântă-ne și de acolo, dacă poți, în mâinile cui ți-ai așezat sufletul!? Cântă-ne și de acolo: privirile cui te-ating!?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cat costa o zi de razboi / sursa foto: Profimedia

​Războiul, în formele sale moderne, a încetat de mult să fie doar o confruntare de voințe politice, devenind un mecanism financiar de o dimensiune aproape ireală. Cifrele vehiculate în conflictele actuale depășesc capacitatea obișnuită de înțelegere, transformând resurse care ar putea salva civilizații în simple coloane de fum și resturi metalice.

Citește mai mult

Mugurel Vrabete / sursa foto: arhiva personala

Am cumpărat o pungă plină cu bomboane azi, din fiecare sortiment aflat în vitrina magazinului câte o bucată. Şi am simţit-o ca pe-o mică victorie a vieţii în faţa morţii, cumva. Sper să şi fie la fel de bune pe cât îmi amintesc – deşi nu are prea multă importanţă aspectul ăsta acum, rămâne metafora.

Citește mai mult