Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cea mai frumoasă rugăciune

Cerul nopții

Foto: Getty Images

În urmă cu câteva zile am auzit de la un prieten drag cea mai frumoasă rugăciune. Sunt atât de frumoase împrejurarea și felul în care a fost spusă, încât nu mă pot abține să nu povestesc.

Prietenul meu s-a dus seara să închidă la păsări. Se întunecase. S-a împiedicat de ceva și a căzut pe spate în ocolul păsărilor din fața grajdului. A încercat să se ridice. O dată... De două ori... De trei ori... Nu putea! a constatat cu groază, deși nu îl durea nimic și nu percepea dacă s-a lovit sau nu. Tot ce simțea e că nu se poate ridica. Groaza cea mai mare nu era frica de moarte, ci de altceva: nu voia să moară așa! Nu căzut pe spate în gunoiul păsărilor!

I-au fugit prin fața ochilor toate locurile de pe pământ, pe care le-a vizitat și toți oamenii speciali, pe care i-a cunoscut. Unul din ei cred că eram eu.

Nu era nimeni în jurul lui. Telefonul îl lăsase în casă. Nu putea chema pe nimeni și nu îl putea ajuta nimeni, constata și frica îl copleșea.

Și-a poruncit inimii să se liniștească. Și-a potolit frica. A încetat să se mai zbată zadarnic în noroi. Simțea frigul că îl mușcă, deși el frigul nu îl mai simțea de mult și privea cerul întunecat. Respira rar. Undeva, departe, spre apus se vedea un ochi de cer luminos. Și-a fixat ochii în acel petec de lumină, și-a spus că acolo e Dumnezeu și a început să se roage: 

...Doamne, ajută-mă! Doamne, ajută-mă să mă pot ajuta singur!

S-a rugat mult... mult... mult... privind acel ochi de cer luminos, apoi s-a ridicat și a mers în casă. M-a sunat. Nu mi-a spus ce a pățit, ci m-a întrebat ce fac și cum sunt. Am început să mă miorlăi că mi-e frig și nu mă pot încălzi că am stat afară în frig o jumătate de zi și am tăiat patru cocoși. M-a ascultat în tăcere. După aceea mi-a spus calm ce a pățit el. Când mi-a spus cum rostea: ...Doamne, ajută-mă! Doamne, ajută-mă să mă pot ajuta singur! am simțit furnicături pe șira spinării, dar mi-a fost și rușine că iar m-am plâns de frig.

M-a tot bântuit rugăciunea lui. Nu cred că există alta mai frumoasă! Îmi permit să îl parafrazez și să spun: Doamne, ajută poporul meu să se ajute singur, că e căzut pe spate de vreo treizeci de ani și așteaptă o mână din cer să îl ridice!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O frumoasa poveste de "doamne ajuta" prin care "ZamolcXsii" stravechi isi imparteau CoVid-ul arhaic romanesc mai exact CREDINTA contopind alte popoare cu duhul CLAR-VAZATOR. Prezentul duhovnicesc fiind presarat cu popi "PREA FERICITI" iar Biserica pe persoane fizice fenomen de altfel intalnit in toate structurile romane ex. enoriasul porunceste ducandu-se iar clopotul suna a fericire sau paguba...oricum ne-important....D-zeu este amanetat Isus Christos vopsit iar tata Maria prorocii si sfintii undeva intr-un COVRIG de mucenic care oricum trece prin STOMAC....de fapt nici n-au existat decat in infirmitatile noastre zilnice propagabile sub forme de energie de sus in jos sau de jos in sus mai exact relatia energie-duh-nor si CAM ATAT. Un alt mit cum ca Romania este un rai o gradina a maicii domnului pentru vizitatorii occidentali iluzie minciuna cat Mitropolia de mare ea insasi fiind DA o gradina DAR CU "IEPURI" cu barba pana-n sandale si "iepuroaice" postite gata sa "plesneasca" cand dau de greu. Mda o turma de CLAR-VAZATORI pe care s-a modelat succesul trecutului calator occidental succesului partial din cercetare autohton si eforturile prezervarii unor MIMOZE dotate speciale ale prezentului cu ochii beliti spre un viitor care nu le mai inglobeaza...TRIST si deplorabil. ( metaforic ironic "cu drag celalalt D-zeu " mai exact CUNOSTEREA )
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult