Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

VIDEO. Imagini spectaculoase cu Golden Gate-ul românesc. Podul suspendat de la Brăila atinge o nouă bornă de construcție

Pod Braila - captura

Foto captura Facebook Asociația Pro Infrastructura

Podul suspendat de la Brăila, denumit și Golden Gate de România, realizat de companiile Astaldi, din Italia, şi IHI Infrastructure System, din Japonia, se apropie de o nouă etapă a construcției - întinderea perechii de cabluri principale. Asociația Pro Infrastructura atrage însă atenția că, din cauze birocratice, eliberarea autorizațiilor de construire pentru drumurile expres prevăzute în proiect încă întârzie de 3 ani. 

„Dacă până acum italienii de la Astaldi au ridicat cei doi piloni ai podului până la înălțimea de 192 de metri, în viitorul apropiat japonezii de la IHI vor începe întinderea perechii de cabluri principale între blocurile de ancoraj, aproximativ 2 km în linie dreaptă. În punctualitatea echipei din Japonia putem avea încredere, dar nu același lucru îl putem spune despre CNAIR, care de 3 ani ne promite că va rezolva problemele birocratice și va emite autorizațiile de construire pentru drumurile de legătură pe întreaga lungime prevăzută în proiect”, se arată într-o postare pe Facebook Asociația Pro Infrastructura.

Spectaculoasa lucrare va avea o lungime totală de 1.974 de metri și deschiderea principală de 1.120 de metri. Cele două turnuri vor avea aproape 200 metri înălțime.

La începutul lunii martie, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, dădea o „veste bună” pentru Podul de la Brăila: emiterea autorizației de construire pentru primii 7 km din drumurile de legătură. „Urmează în curând și pentru restul acestor drumuri, fără de care Podul nu ar putea fi dat în trafic la finalul anului viitor. În mod normal, construcția drumurilor trebuia să înceapă simultan cu Podul, dar birocrația (exproprieri, acorduri) nu a fost rezolvată la timp. Am făcut un pas mare astăzi pentru evitarea scenariului negativ în care, la sfârșitul anului 2022, Podul terminat ar rămâne «muzeu»”, spunea Cătălin Drulă pe 4 martie. 

Drumurile expres de legătură necesare pentru folosirea podului au în total o lungime de aproximativ 21 de kilometri.

Contractul pentru Podul suspendat de la Brăila, semnat pe 15 ianuarie 2018 cu asocierea Astaldi-IHI Infrastructure, are o valoare de 2 miliarde de lei fără TVA. Podul va fi unul dintre cele mai mari poduri suspendate din Europa.

O filmare din dronă cu lucrările la podul suspendat de la Brăila și drumul de legătură cu DN2B (centura Brăila) a fost făcută publică recent de Asociația Pro Infrastructură:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult