Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Viorica Dăncilă, huiduită la Arad de câteva sute de persoane. „Sunt siderată”

protest - Arad - foto Opinia Timisoarei

(Foto: Opinia Timișoarei)

Viorica Dăncilă a fost vineri huiduită la Arad de câteva sute de persoane.  

„Orice om îi este teamă de Ardeal”, „PSD, ciuma roșie”, „Viorica nu uița, Ardealul nu te vrea” sunt câteva dintre scandările și mesajele de pe pancartele purtate de cele peste 200 de persoane sosite să protesteze în fața Prefecturii Arad.

În zonă au fost prezenți și zeci de membri si simpatizanți ai PSD, care au intrat în conflict verbal cu o parte dintre protestatari, ei fiind despărțiți de jandarmi, scrie Opinia Timișoarei.

Premierul Dăncilă s-a declarat „siderată" și „foarte uimită de modul în care unii înţeleg să acţioneze”, adăugând că nici ei, nici celorlalți social-democrați nu le este teamă. „Nu ne sperie nici țipetele, nici jignirile", a susținut Dăncilă, întâmpinată vineri cu proteste la Arad, dar și la Cluj, potrivit Mediafax.

Citiți și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dorin check icon
    Să zică Mersi că a rămas numai Siderată nu și Bumbăcită așa cum Merită.
    • Like 0
  • IC Tosca IC Tosca check icon
    ...asa e tanti Dancila, nu ne sperie nici tipetele nici jignirile care este, ne sperie decat domnu' Dragnea cand se incrunta la noi si ne impinge pe scari, ori ne ia microfoanele...Da nu are rost sa va "inpancentati" stimata duamna, ca vi se "sidereaza" neuronul ala functional, de stie sa faca zacusca...si-i pacat pentru guvernul dumneavoastra competent, singurul care va apreciaza si gusta unica dumneavoastra realizarea...
    • Like 0


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Casa dintre blocuri / sursa foto: Mystage.ro

Afrim este regizorul care a înțeles ceva esențial despre cum funcționează psihicul uman: că ceea ce ne marchează profund nu sunt doar evenimentele mari, spectaculoase, catastrofice, deși acestea își fac din plin loc pe scenele lui. Ceea ce ne marchează sunt gesturile mărunte, repetitive, tăcerile prea lungi la masa de seară, privirea unui părinte care nu reacționează, melodia care se aude mereu din camera de alături.

Citește mai mult