Sari la continut
Republica
Verde

Visul meu pentru 2035: „România este un hub energetic în Europa de Sud Est”. Ce trebuie să facem ca să ajungem acolo

Turbine eoliene pe campurile din judetul Constanta, Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În primul meu articol din Republica am ales să împărățesc cu voi un vis: „Suntem în anul 2035 și România este un hub energetic în Europa de Sud Est.” Așa cred eu că trebuie să proiectăm viitorul, fiecare dintre noi, individual, dar și colectiv, la nivel de societate civilă, în mediul guvernamental și de business. De ce consider că este necesar să facem acest lucru? Simplu: pentru că fără energie, în toate formele ei, nu se poate trăi, nu se poate produce, nu se poate studia și cerceta, nu se poate inova, nu se poate crea.

Și atunci de ce să nu facem asta doar pentru România? De ce să jucăm un rol și pentru țările din jurul nostru? În primul rând, o vom face pentru noi. Apoi, o vom face pentru cei din jurul nostru. În esență, va fi tot pentru noi. O să explic mai târziu de ce. 

Visul continuă: „Noi, românii, am utilizat eficient resursele umane, tehnologice și financiare pentru a investi și dezvolta masiv sectorul energetic, și ne-am asigurat rolul de lider regional în acest domeniu. Am dezvoltat un mix energetic diversificat și nu am irosit nicio potențială șansă de a produce energie:

  • Am exploatat resursele de gaze naturale on-shore și off-shore
  • Am construit încă 2 reactoare nucleare pentru a dubla capacitatea de producție de energie nucleară de la 1.4 GW în 2024 la 2.8 GW în 2035
  • Am implementat tehnologia reactoarelor nucleare modulare mici
  • Am retehnologizat toate activele utilizate în producția de hidroenergie și am construit micro hidrocentrale acolo unde mediul natural a permis – astfel am menținut hidroenergia ca principală sursă nepoluantă de electricitate
  • Am construit capacități de producție solară și eoliană, și anul acesta au fost inaugurate primele turbine eoliene în Marea Neagră
  • Am exploatat potențialul agricol al țării și am produs biometan (potențialul de biometan al României, valorificat la maximum, ar putea asigura aproximativ 16% din consumul anul de gaz din România)
  • Am construit și instalat unități de stocare energie pentru a crește eficiența surselor de producție intermitente 


Pentru a putea utiliza toată această energie, am dezvoltat infrastructura de transport si distribuție aferentă. Făcând o paralelă cu corpul uman, infrastructura este scheletul pe care am putut așeza toate piesele de puzzle din acest vis, pardon, viziune. În anul 2024 am realizat cu toții importanța acestui factor și am accelerat dezvoltarea infrastructurii interne dar și a conexiunilor cu celelalte țări din regiune. 

În același timp, nu am neglijat eficiența energetică pentru că, așa cum se spune, “cea mai ieftină energie este cea de care nu avem nevoie”. Am fost mai eficienți în procesul de consum și am diminuat risipa. Am instalat echipamente performante (pompe de căldură, sisteme inteligente, interconectate și în legătură cu toate sursele de producție și consum dintr-o casă etc.) care ne-au oferit posibilitatea să obținem mai mult cu mai puțin. Toate acestea nu ne-au diminuat confortul, ba din contră, l-au sporit, cu ajutorul tehnologiei. Și dacă tot am ajuns la tehnologie, să ne oprim și puțin asupra ei: am folosit mijloacele tehnologice pentru a produce, transporta, distribui și consuma eficient și deștept energia pe care o producem. Noi, cetățenii, ne-am folosit de tehnologie pentru a deveni jucători activi în domeniul energetic și am avansat de la prosumatori individuali la comunitățile energetice în care ne producem și consumăm energia în funcție de nevoile specifice pe care le avem.

De ce am făcut toate acestea? 

  1. Ne-am întărit securitatea energetică și ne-am diminuat dependența de surse externe de energie.
  2. Energia este motorul economiei, astfel că am menținut ritmul accelerat de creștere economică și pe durata 2024-2035.
  3. Infrastructura nouă și extinsă de energie ne oferă flexibilitate, siguranță în aprovizionare și este o rută importantă de export și tranzit în regiune.
  4. Am exportat energie și am devenit un partener care oferă, pe lângă surse alternative de energie, și stabilitate vecinilor noștri. Cu ajutorul diplomației energetice ne-am întărit influența și poziția de lider în Europa de Sud-Est.
  5. Am atras capital important în România care a contribuit la dezvoltarea economiei pe scară largă
  6. Am avut grijă de mediul înconjurător pentru că am produs și consumat eficient”.


Revenind în prezent, îmi doresc să facem toate cele mai sus pentru a nu irosi un potențial uriaș de resurse diversificate și pentru a ne asigura un viitor liniștit nouă și celor care vor veni după noi. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gecaba Gecaba check icon
    "am menținut hidroenergia ca principală sursă nepoluantă de electricitate" - de pe vremea lui Ceausescu inceput, proiectul Tarnita-Lapusesti e la a nu stiu catelea studiu de fezabilitate ( aduce bani buni la partid)/ Canal Olt-Dunare: centrala Islaz e o mlastina, nu se mai termina in veci.
    "Am exploatat potențialul agricol al țării" - canalul Siret-Baragan e un alt proiect care nu o sa irige niciodata "potentialul agricol al tarii". "Ne-am întărit securitatea energetică și ne-am diminuat dependența de surse externe de energie" -avem a doua cea mai scumpa energie din Europa. Prosumatorii au devenit o afacere de partid , nicaieri nu se mai produc 400 de kW/loc de consum [ max 30 kW in Germania), retelele de distributie sunt vechi si subdimensionate, furnizorii de energie nu preiau cantitatile de energie din sistem si creeaza dezechilibre majore platite de consumatorul final. Astea toate ce imi vin in cap la prima mana, as umple pagini cu dezastrul din energetica si agricultura. Cand citesti articolul, faci pe tine de ras la fiecare utopie ( fara rautate, asta e adevarul].


    • Like 1
  • IraM check icon
    Da, e vital sa produci energie, dar trebuie sa o faci si eficient. In articol se pune focusul pe green-energy, dar ce faci cu ea daca e prea scumpa? Nu ti-o cumpara nimeni (poate doar daca o vinzi in pierdere) iar la intern ii pui pe contribuabili sa-ti finanteze visul utopic si falimentar.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult