Traversăm, la nivel global, o perioadă geopolitică complicată, complexă și dinamică, conflictele hibride și amenințările cibernetice depășind ca amploare și amplitudine conflictele pur armate, deși suntem martorii unui astfel de conflict armat la granițele noastre după mai mult de șapte decenii de la al Doilea Război Mondial. De asemenea, implicarea actorilor non-statali determină amenințări de securitate mai greu de identificat și de controlat.
Contextul global de securitate este în prezent marcat de o serie de evoluții și provocări complexe, care influențează relațiile internaționale, politicile de apărare și strategiile de securitate ale statelor și organizațiilor internaționale. În acest peisaj dinamic, mai multe tendințe majore și evenimente recente contribuie la configurarea mediului de securitate și la procesul de luare a deciziilor.
Contextul internațional de securitate și implicațiile asupra sectorului energetic din România
În primul rand, observam escaladarea rivalităților geopolitice dintre marile puteri. Creșterea competiției între acestea, în special între Statele Unite, China și Rusia, definește în mare măsură contextul de securitate global. Aceste rivalități se manifestă prin conflicte comerciale, tensiuni militare în regiuni strategice precum Indo-Pacificul, Europa de Est și Orientul Mijlociu, și prin curse ale înarmărilor, sau mai bine spus în domeniile tehnologiilor avansate. Aceste rivalități determină conflictele regionale, instabilitate politică și violență neregulată, inclusiv terorism și atacuri cibernetice la scara amplă. Aceste conflicte, de la cele din Siria și Yemen, la situațiile tensionate din Ucraina și Nagorno-Karabah, au implicații profunde pentru populațiile locale și generează crize umanitare, migrație și refugiați.
În al doilea rand, evoluția tehnologică și digitalizarea infrastructurilor critice determină problematici de securitate cibernetică și escaladarea amenințărilor hibride.
Atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare sunt tot mai frecvente, vizând infrastructurile critice, procesele democratice și coeziunea socială. Statele și actorii non-statali folosesc tehnologii avansate pentru a realiza obiective strategice, evidențiind nevoia de securitate cibernetică și reziliență în fața amenințărilor hibride.
Avansul tehnologic rapid, inclusiv dezvoltarea inteligenței artificiale, a biotehnologiilor, tehnologiilor spațiale și a sistemelor autonome, prezintă atât oportunități, cât și riscuri de securitate. Astfel, controlul și reglementarea acestor tehnologii sunt subiecte importante de discuție la nivel global.
De asemenea, experiența ultimilor trei ani, caracterizați de pandemie și securitate sanitară, a evidențiat noi vulnerabilități globale și amenințări sanitare transfrontaliere, și a subliniat importanța cooperării internaționale și a pregătirii pentru gestionarea crizelor de sănătate publică, de la măsuri de răspuns rapid la securitatea și continuitatea lanțurilor de aprovizionare.
Mai mult, interpretand geopolitica dintr-o perspectivă realistă, arena internațională este caracterizată printr-un context de joc suma zero și un mediu de competiție în care un actor trebuie să piardă ca altul să câștige. Echilibrul de putere devine astfel evident dezechilibrat în favoarea marilor puteri, cu impact sever și ireversibil asupra “restului lumii”.
De asemenea, tranziția energetică către o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, coroborată cu sancțiunile aplicate Federatiei Ruse privind importurile de țiței și gaze naturale, determină o schimbare a dependențelor și vulnerabilităților statelor UE.
Angajamentele politice europene în domeniul energiei din surse regenerabile, în special privind energia fotovoltaică, și extinderea electrificarii în domeniul transporturilor, provoacă o rocadă către estul extrem al dependenților de materii prime, metale rare și tehnologii.
Nu în ultimul rând, impactul schimbărilor climatice asupra contextului de securitate devine tot mai recunoscut, cu efecte grave și frecvent ireversibile asupra accesului la resurse, migrație, riscuri de dezastre naturale și tensiuni între state pentru resurse precum energia, apa și terenurile agricole. Aceste provocări ecologice necesită răspunsuri globale coordonate, agreate de întreg spectrul politic și pe termene îndelungate.
Efectele schimbărilor climatice reprezintă cea mai mare amenințare a umanității și a generațiilor noastre. Modul în care acționam acum va trasa evoluția umanității și a generațiilor viitoare. Astfel, contextul global privind schimbările climatice este unul dintre cele mai presante și complexe provocări cu care se confruntă umanitatea în secolul 21. Modificarea tiparelor climatice afectează toate colțurile globului, având un impact profund asupra mediilor naturale, economiilor și societăților.
Considerand toate acestea și analizând acțiunile pe care România le ia, sau nu le ia, în sectorul energetic sau în orice alt sector catalogat ca și infrastructură critică, trebuie să înțelegem interconexiunile și sensibilitățile și să considerăm evoluția istorică a spațiului nostru geografic.
De ce suntem privilegiați
Romania prezinta multe semne care justifică o poziție privilegiată. Istoric, România e cea mai puțin dependentă țară europeană de importurile de energie, cu resurse energetice importante și la intersecția drumului energiei de la est la vest. Beneficiari ai unor sume importante de fonduri europene, putem spune ca viitorul este în mâinile noastre.
Dar așa este? Sa ne uităm la fapte. Resursele sunt concesionate, industria este deținută de investitori străini, marile proiecte energetice se bazează pe necesita implicării externe, iar clasa politică pare că nu și-a clarificat care este interesul național și care este și va fi rolul României în regiune și mai departe.
România este al doilea producător de gaze naturale al Uniunii Europene, urmând a ocupa prima poziție când vor intra în piață moleculele de gaz din perimetrul adânc al Marii Negre, Neptun Deep.
România și-a depășit cota de energie din surse regenerabile înainte de termenul anului 2020. Chiar dacă din anul 2016 nu am evoluat semnificativ în acest domeniu, specific al marilor capacitati dispecerizabile de energie, în domeniul prosumatorilor în 3 ani am reușit să comasăm o capacitate totală instalată peste puterea celor două reactoare de la Cernavodă.
Totuși, domeniul prosumatorilor trebuie reglementat și trebuie să dezvoltăm cadrul necesar pentru agregare și dezvoltarea cooperativelor energetice. Deja observam întârzieri la conectarea la rețea a micilor capacități, iar prosumatorii nu monetizează la întreaga valoare propriile capacități. Salut propunerea de ordin ANRE de modificare a condițiilor de conectare la rețelele electrice de interes comun a noilor capacități de energie din surse regenerabile, aplicabile începând cu 1 ianuarie 2025, și aștept cu interes rezultatul consultării publice la începutul lunii martie 2024.
Privind marile capacități de energie din surse regenerabile, operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție sunt “inundati” de solicitări și cereri de racordare, însumând aproximativ triplu față de capacitatea netă instalată în prezent în România.
Identificarea și eliminarea proiectelor “zombie” este vitală, aspect recunoscut și de autoritățile naționale care încearcă să implementeze noi modele de racordare la rețelele electrice bazate pe licitații de capacitate și instituirea de garanții fixe și termene clare de punere în funcțiune, așa cum am menționat anterior.
Revin asupra ideii privind lipsa concretă și coerentă a unui plan de țară, al unui plan de dezvoltare industrială și care să comaseze acțiuni concertate la nivelul întregii economii și sectoare economice.
Observ lenta dezvoltare a infrastructurii de transport, în mai degrabă involuția industriei grele și de prelucrare a resurselor primare și în incapacitatea instituțională de a atrage întreaga valoare a fondurilor nerambursabile.
Cele 7 puncte care definesc momentul crucial al României din punct de vedere energetic
Mai mult, în noul cadru financiar, proiectele energetice se dezvoltă lent (nu mă refer la contracte semnate ci la proiecte date în exploatare comercială/puse în functiune).
Mai avem între 2 și 7 ani până când trebuie să finalizăm proiectele dezvoltate prin fondurile europene, iar timpii scurți rămași vor pune o presiune enormă pe capacitatea de execuție și accesul la tehnologie, nu doar în România, ci la nivel European.
Contextul energetic din România este profund influențat de tranziția energetică globală, obiectivele UE privind decarbonizarea și securitatea energetică.
România se află într-un moment crucial în ceea ce privește definirea și implementarea strategiilor sale energetice, iar în acest caz menționez câteva aspecte cheie:
- Tranziția Energetică și Decarbonizarea economiei: România, ca stat membru al Uniunii Europene, este angajată să atingă obiectivele Green Deal, care vizează neutralitatea climatică până în 2050. Acest lucru necesită investiții semnificative în energii din surse regenerabile, eficiență energetică și tehnologii curate. Tranziția justă este, de asemenea, un aspect important, cu scopul de a asigura că schimbările nu lasă în urmă regiunile și comunitățile dependente de industria combustibililor fosili.
- Securitatea Energetică: Având în vedere contextul geopolitic actual și fluctuațiile pe piața internațională a energiei, România își diversifică sursele de aprovizionare și își consolidează infrastructura energetică pentru a crește securitatea energetică. Interconectările regionale și proiectele de infrastructură sunt vitale pentru a asigura flexibilitate și reziliență în fața crizelor energetice.
- Digitalizarea Sectorului Energetic: Implementarea tehnologiilor digitale în rețelele energetice (smart grids), precum și în alte segmente ale lanțului de valoare energetic, este esențială pentru a optimiza producția, distribuția și consumul de energie. Digitalizarea contribuie la eficiența energetică și la integrarea mai ușoară a surselor regenerabile în sistem.
- Energia din surse regenerabile: Potențialul României în domeniul energiei regenerabile este semnificativ, având resurse naturale pentru dezvoltarea energiei eoliene, solare și hidroenergetice. Exploatarea acestor resurse este crucială pentru atingerea obiectivelor climatice și pentru asigurarea securității energetice.
- Energia Nucleară: România continuă să investească în energia nucleară ca parte a mixului său energetic, având în vedere contribuția importantă a acestui sector la producția de energie cu emisii scăzute de carbon. Extinderea capacităților existente și explorarea tehnologiilor noi, cum ar fi reactoarele modulare mici, sunt în discuție.
- Legislația și Reglementările: Cadrul legal și de reglementare în domeniul energiei este într-o continuă adaptare pentru a facilita tranziția energetică, promovarea investițiilor și protecția consumatorilor. Implementarea efectivă a legislației europene și naționale este esențială pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate și securitate energetică.
- Energie și Societate: Problemele de sărăcie energetică și protecția consumatorilor vulnerabili sunt din ce în ce mai prezente pe agenda politică, cu eforturi de a asigura disponibilitatea și accesibilitatea energiei “cât mai curate” pentru toți cetățenii.
În concluzie, contextul energetic din România este complex și dinamic, cu multiple provocări și oportunități. Angajamentul țării față de tranziția energetică, îmbunătățirea securității energetice, adoptarea tehnologiilor curate și digitale, sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă a sectorului energetic național. Premisele pentru toate acestea sunt pe cât de simple pe atat de complexe, anume definirea rolului României în regiune, stabilirea avantajelor competitive și utilizarea acestor avantaje, creșterea capacității instituționale și profesionalizarea conducerilor companiilor din arii strategice, aplicarea principiilor de guvernanță corporativă și ESG precum și creșterea capacității instituționale în atragerea de fonduri europene nerambursabile. Pornim de la acestea, iar istoria ne va demonstra ce am fost capabili să lăsăm generațiilor viitoare!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
1. Resursele sunt concesionate. Da, dar sunt concesionate intr-un mod netransparent care dovedeste coruptie la nivel inalt.
2. Industria este deținută de investitori străini. Da, si avand in vedere deficitul de tehmologir din Romania este foarte bine sa fie straini. Important este sa nu le fie pretinse costuri netransparente.
3. Marile proiecte energetice se bazează pe necesita implicării externe, iar clasa politică pare că nu și-a clarificat care este interesul național. Da, similar cu punctl anterior si iar da in privinta clasei politice. Este de remarcat insa ca aceeasi clasa politica si-a clarificat interesul personal. Vezi pensii speciale si numeroasele cazuri de mita.
In privinta ultimei nazdravanii a ANRE privind racordarea, va sugerez sa reevaluati legislatia nationala si europeana. NU POTI SA SCOTI LA LICITATIE IN DREPT FUNDAMENTAL. RACORDAREA ESTE UN DREPT LEGAL. Va imagimati ce ar insemna sa constatam ca la un moment este prea aglomerat in oras si cuiva i-ar veni ideea sa scoata la licitatie dreptul de a iesi din casa.
Evolutia enetgetica a Romaniei trebuie sa plece de la angajamentele europene si in primul rand PNIESC. Apoi, ar trebui de planificarea retelelor sa se ocupe specialistii (nu politicienii care nu stiu legea lui Ohm) iar de reglementare tot specialistii (nu politicieni care nu cunosc reglementarea actuala din energie).
Scuze pentru eventualele erori dactilo.
Cât despre energia nucleară, este tot pe lista neagră a UE, deși noi și francezii tot vrem să-i convingem că e curată ca lacrima. O fi curată dar nu vorbește nimeni despre deșeurile radioactive.
Energia hidro. Și asta e minunată. Dar săracii gândăcei sunt mult mai importanți și trebuie să lăsăm ecosistemele așa cum au fost date de Doamne-Doamne, nu să le inundăm cu noi lacuri de acumulare.
Energia eoliană. Și asta e bună dar se sperie păsăretul de elicele ale mari și prea dense. Să vedem ce spun ecologiștii.
Rămâne energia fotovoltaică. Dacă panourile solare nu obstrucționează terenuri agricole, asta cred că mulțumește pe toată lumea. Mai puțin pe Burduja care spune că prosumatorii injectează deja prea mult și infrastructura de transport nu mai suportă surplusul de energie.
Trăim vremuri interesante!