Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„- Ăsta e haștagist”. Povestea parodiei virale „Mitingu’ lu’ Dragnea”, filmate de un om în tricou negru într-o mare de alb

Mitingu’ lu’ Dragnea

Lacrimi și râsete. Milă și dispreț. Furie și frică. Tristețe și șoc. Îngrijorare și deznădejde. Și ură, multă ură. O parodie filmată și editată într-o seară de sâmbătă s-a mulat pe emoțiile a zeci de mii de români, viralizându-se rapid: luni dimineața filmul fusese distribuit de peste 50.000 de ori pe facebook, iar vizionările trecuseră deja de 2 milioane. Iată povestea lui, pe scurt:

În metrou, în drum spre miting, înghesuit printre oamenii în alb ce se distrau ascultând o melodie lăutărească de-a lui Sandu Ciorbă pusă de unul dintre ei la difuzorul telefonului, mă tot gândeam la parodia în care trăiesc românii. După ce că au pe cap un stat așa de performant de a dus România pe podium în topurile sărăciei, șomajului, analfabetismului, accidentelor rutiere, caselor cu closet în curte, copiilor născuți din mame minore, acum mai trebuie să trăiască și beleaua „statului paralel”. De parcă nu era destul că suntem vicecampioni mondiali la emigrare după Siria, țară aflată în război, fiindcă fug românii ca să scape de statul impotent, acum îi mai sperie PSD-ul și pe cei rămași aici de nevoie cu năluca altui stat „paralel”. Bine că nu ne ia taxe și ăsta!

În piață am trăit un sentiment interesant: eram îmbrăcat în pantaloni scurți gri și un tricou negru, fiindcă nu am vrut ca, în cazul în care sunt filmat de televiziuni, să fiu considerat participant la miting. Sunt apolitic, sau, mai bine zis, antipolitic. Tricoul negru a avut însă un efect interesant: oamenii în alb se opreau din discuții, mă analizau de sus până jos cu atenție, pe unii chiar i-am surprins că își fac semne de atenționare. 

„Ăsta e haștagist”, a zis, la un moment dat, o doamnă din spatele meu. Am încercat să fiu cât mai natural, să zâmbesc, dar nu prea avea efect: de fiecare dată când mă opream și puneam mâna pe aparat, lumea din jur se cenzura, iar eu nu insistam. Nu am mers în piață să fac un film, ci din curiozitate. Aveam la mine doar un dslr cu un obiectiv de 50mm și un microfon, pe care le-am luat pentru cazul în care vedeam vreun subiect interesant.

Am trecut prin mulțimea de oameni și m-am dus până în fața scenei, exact când a apărut și Liviu Dragnea. În timp ce îi saluta pe cei din piață, la un moment dat, privirile ni s-au întâlnit. Nu știu dacă din cauza tricoului meu negru printre atâtea cămăși albe, ori fiindcă eram fix în fața scenei, dar pot să jur că fost acolo un moment, o scânteie, ca atunci când se naște o dragoste la prima vedere. Apoi el a continuat, parcă referindu-se și la mine:

- Îi salut, de asemenea, dar cu milă, pe toți trimișii în piață ai statului paralel.

- Huooooo, huooooo, huooooo , a răspuns marea de oameni în alb.

- Civili sau nu, la ordin sau din curiozitate. Vă rog să-i salutați!

- Huooooo, huooooo, huooooo!

M-am uitat îngrijorat în jur. Două cucoane de lângă mine își modificaseră fizionomia, una ridicase din colțul gurii, într-o grimasă de dispreț amestecat cu dezgust, cealaltă ridicase din sprânceană. Ambele mă fixau cu privirile. Cocktailul acela de dispreț din discursul lui Dragnea și al celor din mulțime a trezit în mine cheful de a face un film, abia atunci am decis să fac un montaj video.

Am știut că am filmul când l-am auzit pe Liviu Dragnea spunând că albul reprezintă curățenia și că ei vor face curat după „șobolani”. Piața era deja plină de mizerie, așa că vizualizam cadrele cu lumea plecând din piața ce urma să arate ca după o tornadă ce a lovit groapă de gunoi. Am șters acolo, pe loc, toate cadrele pe care știam că nu le voi folosi, așteptând finalul mitingului, pentru imaginile cu gunoaie, pe care urma să le suprapun discursului despre curățenie. Ironia asta a dat cel mai mare impact filmului.

Am ajuns acasă și în aceeași seară filmul era deja pe pagina meea de facebook. Mă așteptam să distreze lumea, dar aveam de gând să îl șterg a doua zi, fiindcă am și mulți prieteni pesediști printre cei de pe facebook. Uneori mai scriu chestii cu tentă politică apoi le șterg, ca să nu îmi fac inutil dușmani. Când am descoperit însă a doua zi că filmul a devenit viral am decis să îl las. A fost un amestec de fascinație și curiozitate.

Modul în care s-a răspândit și reacțiile din comentarii au constituit o lecție interesantă pentru mine. Am înțeles că, pentru a deveni viral, un material trebuie să se muleze pe niște emoții care sunt deja virale la nivel de societate. Am văzut însă că multă lume l-a luat în serios, a fost preluat chiar și la TV unde a fost dat în buclă. Nu consider că filmul contribuie la adâncirea prăpastiei dintre cele două Românii, cum mi-au zis mulți, ci doar o evidențiază. În film apar mai mulți țigani, iar unii pesediști m-au acuzat că sunt rasist, fiindcă i-am lăsat în film. E o eroare de logică: eu am filmat țigani pentru că la miting au fost și țigani. Rasism este atunci când consideri pe cineva nedemn de a apărea într-un video de la un eveniment, din cauza etniei, ori a valorilor. Prin urmare atitudinea lor denotă intoleranță, nu a mea. Au un model bun în liderul lor, Liviu Dragnea, care îi numește pe cei din opoziție „șobolani” de care țara trebuie să fie curățată.

Asta e povestea. România actuală e o parodie, mitingul a fost o parodie, la fel și filmul meu. Am parodiat o parodie și mi-a ieșit un film ca cel de mai jos:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Fear and loathing in dragneanistan
    • Like 1
  • Numai asistați sociali la mitingul omului cu șobolani !
    • Like 0
  • check icon
    Sugestie pt Dragnea: Boss, la viitorul micing (ăla mare, știi tu), pune-i să-mbrace veste dintr-astea buratic-reflectorizante, nu cămeși albe! Fă un efort cît de cît, dă o șansă RTV/A3 să zică că, ”iată, micingarii au făcut curat în urma lor!”.
    • Like 0
  • mike mike check icon
    Am avut impresia ca "s-a-ntunecat cerul". Oricum, contrastul cu tricourile albe da bine.
    • Like 1
    • @ mike
      check icon
      Nu cred că cititorii de pe ”republica” apreciază astfel de ”glumițe”.
      Dacă albul tricourilor vi s-a părut strident, deplasat, aveați mult mai la îndemînă exemplul contrastului dintre dinții lui Dragnea și albul cămeșilor.
      Întreținerea dintilor e o opțiune personală, culoarea naturală a pielii, nu.
      • Like 0
    • @
      mike mike check icon
      Sa inteleg ca libertatea de exprimare este îngrădită pe Republica? Ok, atunci contrastul cu dinții lui Dragnea era mare. Aurora borealis.
      • Like 0
  • Or fi reciclat măcar atâta amar de plastic?
    • Like 0
  • "LAS FIERBINTI"curat... Nu stiu de ce trebuia sa mai filmezi. Oricum da protv-ul saptamanal parca... Sunt unii care se uita la "las fierbinti"si li se pare ca ar fi o comedie, nu o drama, iar acum cand vad ca de fapt asta este si realitatea se oripileaza...
    • Like 0
  • Adrain D check icon
    Foarte bun filmul. Nu cred insa ca e distractiv pentru ca din astfel de masa de manevra, in anumite conditii sociale si politice, se recruteaza aparatorii ordinei si disciplinei sa-i tina in rand pe cei ce fac filme sau fluiera pe stadioane.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult