Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

„- Cum identificați o țoapă cu bani?” „- Poșeta pe masă la restaurant." Antreprenoarea Amalia Săftoiu, despre brandurile purtate la vedere și „luxul tăcut”

D&G shop

Foto: RooM the Agency / Alamy / Alamy / Profimedia

Stilul nu mai este neapărat dictat de buget în ziua de azi, iar adoptarea unei ținute sofisticate este posibilă și fără cheltuirea unor sume exorbitante, prin accesarea de exemplu a site-urilor de resale cu articole de lux, crede antreprenoarea Amalia Săftoiu, fondatoarea businessului de modă Ami Amalia. Ea a criticat ideea cheltuirii în exces pe articole de îmbrăcăminte ieftine din magazinele de fast fashion și a subliniat importanța investiției în articole de calitate.

„Nu, stilul nu ține de buget. În 2024, cu acces la toate site-urile de resale de luxury, stilul chiar nu ține de buget. Dimpotrivă, cred că se strică foarte mulți bani pe lucruri ieftine. Eu am văzut oameni care pleacă din magazine de fast fashion cărând sacoșe de parcă eram pe vremuri, venind de la piață, în loc să care o singură plăsuță cu ceva de calitate”, spune antreprenoarea, invitată la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24.

Întrebată cum identifică „o țoapă cu bani” Amalia Săftoiu a răspuns: „Poșeta pe masă la restaurant."

Despre purtarea brandurilor la vedere, Săftoiu a subliniat că totul depinde de modul în care acestea sunt integrate în stil și asumate. Antreprenoarea a menționat conceptul de „lux tăcut", care pare să înlocuiască brandurile purtate ostentativ.

„Depinde cum le porți la vedere și cum ți le asumi și ce vrei să faci cu ele. Cred că din ce în ce mai puțin oamenii poartă brandurile la vedere. Este acest concept, care a prins foarte bine după un serial din America, quiet luxury sau luxul tăcut - care acum este varianta brandului la vedere, poate o să devină la fel de agasant în curând. Depinde de personalitate, unii pot să ducă un nume și să spună o poveste prin contrastul stilului lor și al personalității, dar pe alții nu îi avantajează”, a răspuns Săftoiu, întrebată ce crede despre cei ce poartă brandurile la vedere.

Citiți și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

asigurare de sanatate concept

Imaginați-vă un antreprenor de 44 de ani. Are firmă, contabil, avocat, un portofoliu de investiții bine pus la punct. Își protejează mașina cu RCA și Casco, iar când pleacă în vacanță cu familia nu uită niciodată să cumpere asigurări de călătorie. Știe cât îi produc economiile, urmărește piețele și își calculează atent riscurile financiare. foto: Profimedia

Citește mai mult

Paula Beudean - stup

Când toată lumea vinde produse similare și luptă pentru aceiași clienți, diferențierea devine tot mai dificilă. Ajungi să cauți gesturi tot mai neobișnuite — chiar să tipărești poezie pe o factură — doar ca să ieși puțin în evidență. Exact asta descrie strategia numită „oceanul roșu” (red ocean): o piață în care competiția este atât de intensă încât fiecare încearcă să câștige câțiva centimetri în plus pe același teren.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Într-o lume a algoritmilor, un festival precum JAZZx rămâne unul dintre puținele locuri unde mai poți fi surprins

Între 1 și 5 iulie, Timișoara găzduiește cea de-a 14-a ediție JAZZx, un festival care a refuzat constant să trateze jazzul ca pe un gen muzical destinat exclusiv cunoscătorilor. În schimb, l-a folosit ca punct de întâlnire între lumi diferite: între generații, între stiluri muzicale și între publicuri care altfel poate nu s-ar fi întâlnit niciodată.

Citește mai mult