Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Am făcut cadou un pulover făcut de noi dintr-un fir rar unei filaturi din Italia. Au întrebat: «De ce ai pus Made in Romania? Crezi că e inteligent pentru business-ul tău să continui cu eticheta aceasta? » ” - antreprenoarea Amalia Săftoiu, „În fața ta”

Amalia Săftoiu

Foto captura „În fața ta”

Atunci când a făcut cadou un pulover realizat în fabrica pe care o deține la Oradea unei filaturi din Italia, cu care colaborează, antreprenoarea Amalia Săftoiu a fost întrebată de ce a folosit eticheta „Made în Romania”, sugerându-i-se că acest lucru ar dezavantaja businessul ei. Antreprenoarea, care ar fi putut să utilizeze etichete „Made in Italy”, consideră că este important să promoveze producția locală, chiar și în absența unor cifre de afaceri impresionante.

„Am făcut cadou un pulover făcut de noi dintr-un fir rar unei filaturi din Italia și s-au uitat la etichetă și au văzut că era Made in Romania. Și au spus: «Dar de ce ai pus Made in Romania? Știi bine că îți dădeam etichetele și ai dreptul să pui Made in Italy» . Am răspuns că: mie îmi place și cred că oamenii vor aprecia. Și au spus: «Crezi că e inteligent pentru businessul tău să continui cu eticheta aceasta?» Nu acesta este exercițiul. Nu e ceea ce vrem să dovedim. Spuneam cuiva că mi-aș dori foarte mult ca în societatea românească să ne fie atât de bine economic, încât și branduri care nu au nu știu ce plan de afaceri sau cifră de afaceri, dar care vor să facă frumos, să poată să supraviețuiască. Pentru că atunci îți dai seama că e un nivel ridicat într-o societate - când au loc și alții, nu trebuie să fie numai cineva cu un plan de afaceri profitabil”, spune Amalia Săftoiu, invitată la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. 

Născută în Transilvania, antreprenoarea a plecat din România în anul 2000, a lucrat în străinătate în domeniul construcțiilor petroliere timp de 15 ani, a locuit în 7 țări diferite. După nașterea celui de-al doilea copil, a hotărât împreună cu soțul ei, cetățean norvegian, să înceapă un business în România. Inițial s-a gândit că „va fi doar un hobby”, care o să îi aducă în România de câteva ori pe an, însă încet s-a transformat într-un business, iar familia ei s-a mutat în București, începând de anul trecut.

Întrebată despre începutul businessului său în România, Amalia Săftoiu a vorbit despre provocările întâmpinate pe partea de producție, din cauza lipsei forței de muncă bine calificate. Dezinteresul oamenilor pentru locurile de muncă în industria textilă se explică, crede antreprenoarea, prin experiențele anterioare din fabricile de lohn, care funcționau în urmă cu câțiva ani în România, cu condiții de muncă precare și salarii mici. Salariul mediu al unei angajate din fabrica AMI Amalia este de peste 3.000 lei net, plus tichete de masă și asigurare de sănătate, spune antreprenoarea..

De ce nu faceți producția în China? a fost întrebată ea. „Pentru că nu e parte din povestea noastră. Dacă am fi vrut să avem un business să facem atât profit, probabil am fi ales un fir de la o filatură comercială, probabil am fi tricotat altundeva și asamblat altundeva. Noi încercăm să arătăm că în orice țară din lume se pot face lucruri frumoase. Cred că în România putem să facem tricotaje de lux, cu oameni care trăiesc într-un oraș frumos, care au viață de familie, care au drepturile respectate. Asta mi se pare mie ceva sustenabil. Veniturile din vânzările noastre cel mai mult se duc către comunitatea unde avem fabrica, în Oradea”, spune antreprenoarea.

Amalia Săftoiu, întrebată despre cea mai importantă lecție de business în industria creativă, a subliniat: „Nu poți conta pe familie, prieteni sau cunoscuți să devină clienții tăi. Trebuie să faci un lucru atât de bun, încât și un necunoscut să și-l dorească”.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ”Salariul mediu al unei angajate din fabrica AMI Amalia este de peste 3.000 lei net, plus tichete de masă și asigurare de sănătate, spune antreprenoarea..”

    Si se poate trai cu acest salariu?
    Daca e mediu, banuiesc ca sunt si salarii mai mici de atat acolo.
    • Like 2
    • @ Ciucă Marius
      da, e langa oradea, chiriile mici, inca multi tarani si unele alimente accesibile.
      • Like 2
    • @ Ciucă Marius
      in primul rand este de apreciat gestul ca nu plateste doar salariul minim pe economie
      • Like 0
    • @ Ciucă Marius
      Evident! Încă un exemplu, dacă mai era nevoie, de business românesc care practică exploatarea omului de către om! Și se mai și plânge patroana că nu găsește muncitori textiliști calificați! Chiar așa, de ce patroana în cauză nu dă muncitorilor salarii ca în Italia și alte țări europene normale?
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult