Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Am făcut cadou un pulover făcut de noi dintr-un fir rar unei filaturi din Italia. Au întrebat: «De ce ai pus Made in Romania? Crezi că e inteligent pentru business-ul tău să continui cu eticheta aceasta? » ” - antreprenoarea Amalia Săftoiu, „În fața ta”

Amalia Săftoiu

Foto captura „În fața ta”

Atunci când a făcut cadou un pulover realizat în fabrica pe care o deține la Oradea unei filaturi din Italia, cu care colaborează, antreprenoarea Amalia Săftoiu a fost întrebată de ce a folosit eticheta „Made în Romania”, sugerându-i-se că acest lucru ar dezavantaja businessul ei. Antreprenoarea, care ar fi putut să utilizeze etichete „Made in Italy”, consideră că este important să promoveze producția locală, chiar și în absența unor cifre de afaceri impresionante.

„Am făcut cadou un pulover făcut de noi dintr-un fir rar unei filaturi din Italia și s-au uitat la etichetă și au văzut că era Made in Romania. Și au spus: «Dar de ce ai pus Made in Romania? Știi bine că îți dădeam etichetele și ai dreptul să pui Made in Italy» . Am răspuns că: mie îmi place și cred că oamenii vor aprecia. Și au spus: «Crezi că e inteligent pentru businessul tău să continui cu eticheta aceasta?» Nu acesta este exercițiul. Nu e ceea ce vrem să dovedim. Spuneam cuiva că mi-aș dori foarte mult ca în societatea românească să ne fie atât de bine economic, încât și branduri care nu au nu știu ce plan de afaceri sau cifră de afaceri, dar care vor să facă frumos, să poată să supraviețuiască. Pentru că atunci îți dai seama că e un nivel ridicat într-o societate - când au loc și alții, nu trebuie să fie numai cineva cu un plan de afaceri profitabil”, spune Amalia Săftoiu, invitată la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. 

Născută în Transilvania, antreprenoarea a plecat din România în anul 2000, a lucrat în străinătate în domeniul construcțiilor petroliere timp de 15 ani, a locuit în 7 țări diferite. După nașterea celui de-al doilea copil, a hotărât împreună cu soțul ei, cetățean norvegian, să înceapă un business în România. Inițial s-a gândit că „va fi doar un hobby”, care o să îi aducă în România de câteva ori pe an, însă încet s-a transformat într-un business, iar familia ei s-a mutat în București, începând de anul trecut.

Întrebată despre începutul businessului său în România, Amalia Săftoiu a vorbit despre provocările întâmpinate pe partea de producție, din cauza lipsei forței de muncă bine calificate. Dezinteresul oamenilor pentru locurile de muncă în industria textilă se explică, crede antreprenoarea, prin experiențele anterioare din fabricile de lohn, care funcționau în urmă cu câțiva ani în România, cu condiții de muncă precare și salarii mici. Salariul mediu al unei angajate din fabrica AMI Amalia este de peste 3.000 lei net, plus tichete de masă și asigurare de sănătate, spune antreprenoarea..

De ce nu faceți producția în China? a fost întrebată ea. „Pentru că nu e parte din povestea noastră. Dacă am fi vrut să avem un business să facem atât profit, probabil am fi ales un fir de la o filatură comercială, probabil am fi tricotat altundeva și asamblat altundeva. Noi încercăm să arătăm că în orice țară din lume se pot face lucruri frumoase. Cred că în România putem să facem tricotaje de lux, cu oameni care trăiesc într-un oraș frumos, care au viață de familie, care au drepturile respectate. Asta mi se pare mie ceva sustenabil. Veniturile din vânzările noastre cel mai mult se duc către comunitatea unde avem fabrica, în Oradea”, spune antreprenoarea.

Amalia Săftoiu, întrebată despre cea mai importantă lecție de business în industria creativă, a subliniat: „Nu poți conta pe familie, prieteni sau cunoscuți să devină clienții tăi. Trebuie să faci un lucru atât de bun, încât și un necunoscut să și-l dorească”.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ”Salariul mediu al unei angajate din fabrica AMI Amalia este de peste 3.000 lei net, plus tichete de masă și asigurare de sănătate, spune antreprenoarea..”

    Si se poate trai cu acest salariu?
    Daca e mediu, banuiesc ca sunt si salarii mai mici de atat acolo.
    • Like 2
    • @ Ciucă Marius
      da, e langa oradea, chiriile mici, inca multi tarani si unele alimente accesibile.
      • Like 2
    • @ Ciucă Marius
      in primul rand este de apreciat gestul ca nu plateste doar salariul minim pe economie
      • Like 0
    • @ Ciucă Marius
      Evident! Încă un exemplu, dacă mai era nevoie, de business românesc care practică exploatarea omului de către om! Și se mai și plânge patroana că nu găsește muncitori textiliști calificați! Chiar așa, de ce patroana în cauză nu dă muncitorilor salarii ca în Italia și alte țări europene normale?
      • Like 0


Îți recomandăm

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult

Eoliene / sursa foto: Inquam Photos

Suntem într-un moment foarte dificil care nu mai poate fi rezolvat cu încă o rundă de împrumuturi și încă o rundă de consum în neștire. Vestea bună este că avem în sfârșit un prim ministru capabil, care pare decis să ia decizii dure care să ne scoată repede din criza. Întrebarea este: suntem în stare pentru prima oară după Revoluție să facem ceva pe termen lung?

Citește mai mult

Digital Nation / sursa foto: Facebook Florin Negrutiu

Trăim într-un paradox continuu. Ne plângem de calitatea sistemului de învățământ, arătăm cu degetul spre ministere și reforme eșuate, însă refuzăm să privim în oglindă. Săptămâna trecută, o întâlnire crucială despre viitorul educației în era AI, organizată de Digital Nation și moderată de Florin Negruțiu, a pus pe masă un adevăr incomod, dar necesar: nu doar statul este responsabil de educație.

Citește mai mult