Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„- Da’ pe unde să ies, bre, că doar nu-s șapte uși?!” ISU, tanti Eva și silueta alergătorului misterios de pe peretele bisericii

Pentru că unde-i lege, nu-i tocmeală, în urmă cu câteva luni, după o vizită a celor de la ISU, în bisericuța de la noi au apărut câteva modificări destul de discrete, dar vizibile: s-au scos beculețele care înlocuiseră candelele și s-a revenit la candelele clasice, cu feștilă și ulei, s-a lipit în holișor un desen făcut cam la repezeală care schițează stângaci un plan de evacuare și s-au montat pe un perete lateral și deasupra ușii, pe interior, două indicatoare: unul cu un desen și o săgeată, celălalt cu un text scurt. Care verde pe fond alb, care alb pe fond verde.

Primul, montat în stânga unei icoane și deasupra scaunelor vechi, vișinii, cu spătar de lemn sculptat înălțându-se până la jumătatea peretelui, înfățișează o siluetă zveltă, cu care cu greu s-ar putea identifica vreunul dintre enoriași, alergând în urma unei săgeți groase. Cel de-al doilea are un mesaj simplu, scris cu majuscule: EXIT.

Pentru că le-am văzut în nenumărate alte locuri, nu mi-au atras atenția până astăzi, când tanti Eva, o bătrânică subțire și mititică s-a oprit deodată în fața scaunelor și a arătat cu bățul care-i ține loc de baston spre silueta verde a alergătorului misterios:

- Ce-i cu ăsta aici? întrebă.

- Dacă ia cumva foc biserica, îți arată pe unde să ieși. Și că trebuie să fugi, să nu te prindă focul din urmă. Iar săgeata aia îți arată unde-i ușa.

- Chiaaar? se miră tanti Eva. Da’ ce, eu nu știu unde-i ușa? Nu știu pe unde am intrat? Tre’ să mă uit pe pereți? Și cine stă să se uite pe pereți când ia foc biserica? Mare prostie! mai adăugă, înveselită deodată.

- Stai așa, că asta nu-i tot, zic. Uite colea, mai este ceva - și-i arăt dreptunghiul cu EXIT.

- Daa? Și ăsta ce-i?

- Tot așa, îți arată încă o dată pe unde să ieși.

- Da’ pe unde să ies, bre, că doar nu-s șapte uși! Nici să vreau să ies prin altă parte nu aș avea cum, iaca prostie! Și de ce-i zice așa?

- E pe englezește, tanti Eva. Ca să înțeleagă toată lumea.

- Cum să înțeleagă toată lumea? Că eu nu știu ce înseamnă asta. Nici nu m-am uitat până acu', că-i pusă prea sus. Acu’ o văd. Și mai scrie și pe altă limbă! De ce nu-i zice pe românește?

- Așa-i regula, în caz că e cineva care nu-i român pe aici, să știe pe unde să fugă. Dar, repet, astea-s valabile numai dacă ia foc biserica.

- Așaaa, zâmbi foarte amuzată tanti Eva. Care nu-i român? Nu vezi că nu vin nici români, darămite care nu-i român? După care a dat a lehamite din mână: n-au avut ce face!

Tare mă tem că prima mea lecție de engleză a fost un eșec. Nici cu alea de istorie nu cred că stau cu mult mai bine. Așa am eu noroc, să vorbesc degeaba în cea mai mare parte a timpului. Un lucru însă e sigur: cu sau fără indicatoare, tanti Eva, cea care nu știe boabă de engleză, și bătrânelele din sat, cele asemenea ei, în caz de ceva, s-ar descurca de minune să iasă și singure din foc. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Carmen, vinieta ta este, cred, familiara multora dintre noi, dar am senzatia ca textul e neterminat: lipseste concluzia ta.

    Nu, nu mi se pare ca reflectiile tale auto-deprecatorii ("prima mea lecție de engleză a fost un eșec. Nici cu alea de istorie nu [...] stau cu mult mai bine") sunt concluzii valide, nici repetarea convingerilor lui tanti Eva (desi stiu ca asa se scriu majoritatea textelor pe Republica).

    Deci? Este cumva despre Romania ramasa in urma? Despre nostalgia vremurilor cand realitatea era mai simpla? Despre cum oamenii obisnuiti percep "invazia" normelor societatii moderne? Despre cei care nu sunt din "bula noastra"? Despre faptul ca bunul simt / "cei sapte ani de acasa" par sa ofere raspunsuri la toate framantarile vietii, dar de fapt nu o fac?

    Pedantic vorbind, semnele nu sunt cea mai buna alegere. Cel cu alergatorul este conform normelor britanice - cu omul in cadrul usii; cele europene au sageata intre alergator si usa. De asemenea, inscriptia de deasupra usii este o alegere (a bisericii sau, mai probabil, a furnizorului): "iesire" e la fel de corect ca "exit", acesta din urma fiind derivat din latina, nu?
    • Like 0
  • Asa credeti dvs. doamna ziarista, cu povesti de adormit batranii, ca tanti Eva nu stie ceva engleza! Pai, idolul dansei, tov. ilici, ne-a oferit si mostre de engleza pe vremea cand ne conducea. De atunci, pe langa tanti Eva (poate o fosta activista de nadejde pcr care topaia batand din palme la "vizitele de lucru" ale "tovarasului" ) au crescut nepotii scoliti la universitati straine, de la care a mai 'prins" cate ceva. Asa ca tanti Eva stie cate ceva;ba se pricepe acum si la afaceri. Ca acum Partidul le-a zis ca pot si trebuie sa se priceapa. Dar pentru mine, un simplu pensionar care inainte de '89 se mai ducea la biserica iar acum nu se mai duce de loc, merge povestea; ba chiar m-a adormit.
    • Like 0
  • Văzând că Statul nu le poate face dreptate, este f. posibil ca romanii sa înceapă sa-si faca dreptate singuri. Cei informati vor asocia, sa spunem, violatorul, cu salvatori lui. Peste vre-un an s-ar putea ca unii "mari juristi" actuali sa nu mai poata ieși pe strada neprotejati. Iar cine a pierdut pe cineva f. drag nu se mai teme de nimic. Semnat Socrate
    • Like 0
  • Frumos Doamna Carmen Catalina Alexa.
    • Like 1
  • Nenorocirea de la Colectiv a venit exact în momentul în care investisem într-o nouă afacere.... Cu noile regulamente și criza forței de muncă pun cruce (sic) investițiilor..dar, Vai....Biserica ...acest pseudo srl se conformează în stil mioritic...sanchi.. măsuri ISU... Calvarul autorizațiilor cade pe privați!!! cei cu grija zilei de mâine pentru angajați, facturi, chirii, taxe.. 90% din business-uri se duc dracu după drama Colectiv, iar noi ăștia normali ca tanti Eva scârbiți și sătui de nepăsarea și incompetența autorităților ne luâm lumea în cap...Trist..
    • Like 1
    • @ Constantinoaia Sorin
      O fi greu să-ți construiești responsabil afacerea, încît să nu pui în pericol angajații și clienții? Sau e mai ușor să dai vina pe instituțiile birocratice? Nu s-ar fi întîmplat „Colectiv” dacă patronul nu-și mînca de sub unghii cînd a tapetat șandramaua.
      • Like 3
  • As vrea sa o vad pe tanti Eva noaptea, dupa vreun cutremur cind pica alimentarea cu energie electrica, cautind disperata pe ce parte o fi usa. Pe lumina toata lumea stie pe unde sa iasa, dar pe intuneric mult hulitul semn cu Exit este singurul care mai este aprins si arata o cale de iesire. Dar ce stie tanti Eva.
    • Like 2
  • ... cum s-au descurcat cei din Colectiv și atîtea alte „locuri de pierzanie”? Și să nu-mi vii cu „erau păcătoși” că și așa am dubii ref. la nivelul autorilor din Republica! ;)
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult