Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Atât de mult ești plecat?! Da’ mai stai și acasă, nu mai merge hudra-hudra”

Florin Negrutiu Via Transilvanica

- Iară ai plecat pe coclauri! o aud în telefon.

Ați recunoscut-o pe mama.

- Unde-i bine, nu-i de mine, unde-i rău, hop și eu! continuă.

Mama are un întreg arsenal paremiologic, iar când îl folosește, știu că e de rău.

- Au anunțat furtuni mari, vijelii…

Întotdeauna deschide „atacul” cu prognoza meteo, deși nu reușește niciodată să mă sperie cu toate cataclismele reale sau inventate pe care le vede la televizor.

- Te-ai mai dus și cu bicicleta prin râpele alea, să pățești, Doamne ferește, ceva…

O asigur că sunt piste amenajate, condiții, totul e sigur. Nu pare convinsă. Urmează să-mi spună că m-a visat de rău.

- Şi când te întorci?

Îi spun când, deși i-am spus în fiecare zi, prilej pentru ea să exclame din nou catastrofic:

- Atât de mult ești plecat?! Da’ mai stai și acasă, nu mai merge hudra-hudra.

Asta cu „hudra-hudra” o folosea și bunica, nu am știut niciodată ce înseamnă exact și nici n-am vrut să cercetez, ca să nu strivesc corola de minuni a lumii…

Încearcă un ultim argument:

- Uite Pândaru… stă la televizor, nu fuge toată ziua de colo-colo.

Ştiu că-mi poartă grija, ca orice mamă, și mai știu că ritualul ăsta al sunatului ca să mă certe într-un fel o liniștește.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Barcelona, un oraș-model și fostul arhitect șef al Barcelonei dl. Xavier Matilla

Barcelona este adesea invocată drept unul dintre cele mai influente laboratoare urbane ale Europei. De la transformările generate de Jocurile Olimpice din 1992 până la proiectele recente de recuperare a spațiului public pentru oameni, capitala Cataloniei a devenit un reper international nu doar în conversații, dar și în dezbaterile despre viitorul orașelor. Pentru că succesul său vine astăzi și cu provocări majore: presiunea turismului, criza locuirii și nevoia de adaptare la schimbările climatice.

Citește mai mult