Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„AUR este ca SARS- CoV-2. El există, dar nu îl vedem și se manifestă diferit!” Interviu cu profesorul universitar Ștefan Cojocaru

Alianța pentru Unirea Românilor

Foto: Inquam Photos/ Sabin Cirstoveanu

„AUR este ca SARS-COV2. El există, dar nu îl vedem și se manifestă diferit!”. Declarația a fost făcută la RFI România de sociologul și profesorul universitar Ștefan Cojocaru, Departamentul de Sociologie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. Sociologul se întreabă de ce Alianța pentru Unirea Românilor nu a apărut în niciun sondaj electoral ceea ce îl face pe Ștefan Cojocaru să creadă că e nevoie de o schimbare a metodelor de cercetare electorală. Sociologul și profesorul universitar Ștefan Cojocaru crede că AUR are un potențial mare de creștere și caracterizează simplu discursurile liderilor Alianței pentru Unirea Românilor:

„Discursurile sunt radicale, naționaliste, extremiste. Trebuie să remarcăm faptul că AUR este un partid antisistem. Mi-am pus foarte multe întrebări legate de apariția acestui partid. E probabil, legat de o pierdere a unei categorii din electorat din partea PSD. De ce? Atacul permanent asupra PSD a făcut să scadă încrederea inclusiv din rândul susținătorilor. Acești susținători nu s-au mai văzut reprezentați de o formațiune politică și au migrat către acest partid. AUR poate fi analizat din mai multe perspective. Poate fi o radiografie a societății pentru că dacă te uiți la cei care au votat, cei care nu au votat.. e o imagine micro a întregii societăți. Sunt persoane naționaliste care nu aveau platformă de manifestare. Dacă o privești din punct de vedere al sistemului electoral poți să spui că e o manifestare de democrație. Se remarcă pluralitatea vocilor. Fiecare poate fi reprezentat în Parlament. Ceea ce e interesant din punct de vedere politic este faptul că partidele mari pot avea mai multe strategii. Dacă apelează la o strategie de ignorare a AUR, AUR va crește. Dacă vor fi receptivi la propunerile AUR, AUR crește. Indiferent de reacția partidelor politice în ceea ce privește revendicările AUR, Alianța pentru Unirea Românilor cîștigă.”

Este pentru sociologul Stefan Cojocaru ascensiunea AUR o surpriză?

Da! Mai ales că prezența AUR nu a fost identificată de institutele clasice de cercetare electorală. Asta înseamnă că metodele care sunt utilizate acum-ținînd cont de datele demografice- nu mai sunt relevante în analiza cercetărilor electorale. Și atunci trebuie să folosești alte tipuri de categorii de tipul tiparelor de comportament.

Potrivit datelor culese de CURS-Avangarde la exit-poll-ul realizat în ziua alegerilor cei mai mulți votanți AUR sunt bărbați, categoria 18-30 de ani, liceu și școală postliceală. Ce i-a atras pe tineri către AUR?

Cred că, în primul rînd, discursul. Accesul la social media și apoi aceasta e categoria de vîrstă extrem de vulnerabilă. Avem conceptul de invizibilitate. Acest partid a fost invizibil dar asta nu înseamnă că nu există. El este ca virusul SARS COV 2. El există, dar nu îl vedem dar se manifestă. E important să vezi care sunt formele de manifestare și cât de mult interferează cu celelalte partide politice. În următoarea perioadă, asta va fi.

Votanții Alianței se împart în mod egal între urban și rural. Care este liantul?

Sociologul și profesorul universitar Ștefan Cojocaru: Sunt teme care transgresează datele demografice. Sunt și cu studii superioare care au votat cu AUR.

Am identificat cel puțin doi piloni. AUR apărătorul BOR și mesajul anti-măsuri de protecție pe vreme de pandemie.

Principalul motiv a fost cel legat de pandemie. E dat de teoriile conspirației care nu au nevoie de argumente logice. Pe de altă parte, apărarea BOR a fost exagerată în momentul în care au fost interzise pelerinajele.

Luminile publice sunt pe liderii AUR. Vedem lideri cu mesaje controversate. Dar au apărut și teorii conform cărora în spatele AUR ar fi anumite forțe? Serviciile...BOR!

Nu pot fi excluse niciuna dintre aceste linii. Dacă vrem să analizăm un pic și rezultatele din străinătate trebuie să ne gândim ce structuri există la nivelul populației migrante din România acolo care sprijină populației. Mesajele au fost direcționate prin acele structuri.

Dacă ați avea de adresat o întrebare liderilor AUR care ar fi întrebarea?

Ce îi determină să aibă discursuri atât de eclectice și contradictorii. Dacă ei, lideri astăzi declară ceva, mâine altceva. Dacă te duci la nivelul simpatizanților poți să identifici că cei care au votat nu au nicio părere. Unii nici nu știau ce e AUR. Cu excepția ideilor cu pandemia și BOR.

Ascultați interviul pe RFI.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Va rog, cum as putea lua legatura cu dl. Cojocaru, macar prin telefon? Si bunicul a fost in Siberia din 1945. Caut sa aflu mai multe despre el. Din pacate nu ii stiu numele de familie, bunica si l-a schimbat cand a fugit in Romania, dar poate aflu din detalii de familie.....
    • Like 0
  • Eu cred ca au dat ub vot catre AUR cei cu carente de cultura. Cei care nu pierd timpul nici cu analiza atenta a promisiunilor, nici cu istoria. Sunt din cele mai variate zone sociale si ajung sa creada ca sunt reprezentati de acest partid, asa cum au ajuns sa.si imagineze ca ei sunt nationalisti. De fapt nationalismul lor este o suma de frustrari si s.a coagulat in urma unor experiente oarecum copilaresti. Fie ca trag cu arcul sa cu pistolul, fie ca picteaza subiecte romanesti sau fac machete romanesti, ca citesc despre daci sau canta despre vitejia poporului roman, entuziastmul acestor pasiuni sau ocupatii care le da acces la date sporadice si disparate despre istoria poporului roman s.a transferat sub forma de nationalism inflexibil asupra comportamentului lor. Isi imagineaza ca 100% dintre basarabeni ard de nerabdare sa se uneasca cu Romania, ca Zamolxe ne priveste din cer de mana cu Isus si aproba toate kitsch.urile promovate de BOR. Ce sa mai... se simt foarte bine in pielea lor, sunt convinsi ca au dreptate si asteapta fara prea multa rabdare ca toti sa.si dea seama de calea gresita pe care au apucat si sa li se alature. A, si in general e mult mai bine cu rusii care sunt ortodocsi ca noi decat cu americanii care sunt infatuati si ne desconsidera, cu toate ca, stie toata lumea, din Romania a inceput civilizatia si tot cu noi se va termina.
    Deci nu e vorba de un nationalism animat de rasism sau mandria lucrului bine si temeinic facut.
    • Like 2
  • Pai da , nu ii ca la PSD sau PNL unde au aceasi idee: rosul ciolanului. Hai sa vedem ce ii de capul lor , ca la partidele vechi stim unde le sta capul , adica NU la interesul romanilor.
    • Like 2
    • @ Silviu Pop Sese
      Pai ce crezi ca pot face astia in afara de circ, incultura, discriminare impotriva minoritatilor, sa aduca in parlament toata pleava societatii inculte si bolnave&psihoze. PSD ul e mic copil pe langa partidul asta, de fapt partidul asta e copilul ala maltratat&chinuit de pesedistii ticalosi.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult