Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Misterul unui graffiti care a inundat România, explicat de George Simion: „Eu cu un grup de prieteni am vandalizat - așa o să apară știrile după emisiunea cu dumneavoastră - sute de pereți. Cel mai greu a fost pe Transfăgărășan. Nu ne-au prins niciodată”

Basarabia e romania

Foto: Clay Gilliland/ Wikipedia

„Basarabia e România” nu a fost doar un slogan, ci o acțiune de teren desfășurată de George Simion și un grup de prieteni. Într-un interviu la emisiunea „În fața ta, de la Digi24, președintele AUR și candidat la președinție a povestit cum au scris acest mesaj naționalist pe pereți din toată țara, inclusiv în locuri greu accesibile, precum Transfăgărășanul.

Ei au acționat pe timp de noapte, iar Simion susține că nu au fost niciodată prinși de autorități, punând asta pe seama norocului sau a unui sistem de monitorizare mai puțin vigilent.

Florin Negruțiu: Dumneavoastră ați scris prin toată țara „Basarabia e România”?

George Simion: Da. Eu cu un grup de prieteni am vandalizat - așa o să apară știrile după emisiunea cu dumneavoastră - am vandalizat sute de pereți.

Florin Negruțiu: Și cum făceați? Că am văzut inscripția asta prin cele mai inaccesibile locuri. Unde v-a fost cel mai greu să scrieți mesajul ăsta?

George Simion: Pe Transfăgărășan, pentru că există circulație masivă și în timpul nopții și era greu să treci neobservat. În alte locuri e mai ușor, că nu există flux continuu de mașini.

Florin Negruțiu: De câte ori v-au prins?

George Simion: Nu ne-au prins niciodată.

Florin Negruțiu: Serios?

George Simion: Da.

Florin Negruțiu: Cum ați reușit lucrul ăsta?

George Simion: Ori am avut noroc, ori nu suntem o țară atât de securizată.

Florin Negruțiu: Noaptea?

George Simion: Noaptea, sigur.

Florin Negruțiu: Cum era? Aveați graffiti?

George Simion: Aveam un spray de la magazinele specializate de graffiti, din București, e unul în spate la magazinul Cocor, ne achiziționam vopsea neagră, vopsea albastră și mergeam pe drumurile țării cu diferite ocazii, de exemplu la FânFest. De fiecare dată când ne duceam spre Munții Apuseni la Roșia Montană sau când ne întorceam spre București, mergeam pe Dealul Negru și pe șoselele cele mai frecventate.

Florin Negruțiu: Era singurul mesaj pe care îl scriați sau ați mai scris și alte mesaje în perioada aia?

George Simion: Doar acesta.

Emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • SIEmion minte cu nerușinare! Din cel puțin 3 puncte de vedere:

    1. Mesajul în sine este mincinos, fiindcă Basarabia NU E România, exact cum Austria NU E Germania: în ambele cazuri există 1 limbă cu 2 varietăți lingvistice, 2 popoare distincte și două țări distincte.

    2. Sloganul inept și mincinos nu apare întotdeauna singur cum zice SIEmion, deci încă o dovadă că el și gașca lui de aur_olaci nu au nicio treabă cu asta: în diverse locuri din Dobrogea, sloganul "Basarabia e România" apare însoțit de sloganul machedonesc "Armînlu nu ghiari", de unde rezultă etnia machedonească (aromână) a persoanei/persoanelor care a(u) realizat inscripția și

    3. inscripțiile cu pricina sunt vechi, realizate într-o vreme când partidul băsisto-CIAisto-neosecurist aur nici macar nu exista încă, însă exista și era pe val partidul pnr al machedonului becali, deci cel mai probabil că oricine a realizat inscripțiile a fost membru și/sau simpatizant al lui becali...
    • Like 0


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult