Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

„Cât de românesc este puloverul pe care îl purtați?” Răspunsul unei antreprenoare din industria textilă, care are o fabrică în Oradea

Amalia Saftoiu

Cu o afinitate încă din copilărie pentru firele naturale, antreprenoarea Amalia Săftoiu și-a transpus pasiunea într-un business 100% românesc de creație de tricotaje sustenabile. Tehnologia de producere a tricotajelor direct pe formă elimină pierderile de material, spune antreprenoarea, fiind un aspect important în efortul de a contribui la o modă sustenabilă.

„Am o afinitate foarte mare pentru fire naturale și rezonez cu ele foarte bine. Așa s-a construit acest puzzle și la un moment dat am știut că vreau să fie un business cu fire naturale, am știut că vreau să fie tricotaje. Cred foarte mult în tricotaje, pentru că sunt foarte sustenabile. Modul în care poți să produci un pulover poate să fie foarte sustenabil din punct de vedere al deșeurilor. În ultimii ani, toată lumea încearcă să se gândească cum să fie moda sustenabilă,. Ok, sunt foarte multe moduri de a aborda, dar tricotajul nu are waste, reziduu textil. Poți să tricotezi în forma pe care o dorești, nu să intri cu foarfeca într-un material larg și să faci forma pe care o dorești. Deci tricotezi direct pe formă, nu ai reziduuri și este foarte sustenabil", a spus antreprenoarea Amalia Săftoiu, invitată la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24.

Întrebată „cât de românesc” este cardiganul pe care îl purta, invitata emisiunii a spus că acesta este gândit și creat de ea, programul a fost realizat în Oradea, este tricotat în fabrica din Oradea, firul este natural, produs în Italia, iar modelul este inspirat de Coloana infinitului.

De ce din lână din Italia și nu românească?

„În general, lâna provenită de la oile din Europa nu are calitățile să fie filată industrial. Auzim povești că cineva are câteva kilograme de lână de la oile lor... Dar ca să produci la nivel industrial, să vinzi peste tot în lume, filaturile au standarde tehnice pe care trebuie să le aibă firul, atât tehnic, cât și moliciune”, a explicat Amalia Săftoiu.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult