Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Cea mai mare creștere economică din istoria României”. Înghițită pe nemestecate, e greu de digerat

Bucuresti - Foto: Andrei Pungovschi / AFP / Profimedia

Foto: Andrei Pungovschi / AFP / Profimedia

Adjectivele sunt mai multe decât cifrele din comunicatul oficial: spectaculoasă, surprinzătoare, uimitor de rezistentă. E vorba desigur de creșterea economică a României din primul trimestru 2021. “Cea mai mare creștere economică din istoria țării”, dixit premierul. Lucru greu de contestat, evident. Analiza dinamică îi dă probabil dreptate. Doar că nu este singurul tip de analiză pe baza căruia să îți fundamentezi riguros concluziile și, în consecință, deciziile. Analiza comparativă (de tip benchmarking) este cel puțin la fel de importantă. Cu media la nivelul Uniunii Europene, dacă chiar ai ca obiectiv reducerea decalajelor României față de Uniunea Europeană.

Datele statistice centralizate la Comisia Europeană permit realizarea analizei comparative cu ușurință. Pe această cale aflăm că indicele producției industriale în martie 2021 față de martie 2020 a înregistrat o creștere medie la nivelul UE de 11,0%, în cazul României fiind de 10,8%. Sub media europeană deci. Sigur, veți spune că nu de acolo a venit creșterea economică “spectaculoasă”. A venit din consum. Institutul Național de Statistică va confirma acest fapt. Iar creșterea consumului a fost susținută de importuri. La nivelul primului trimestru al anului în curs valoarea acestora s- a ridicat la 23 miliarde euro, în timp ce exporturile au totalizat numai 17,5 miliarde euro. Deficit comercial de 5,5 miliarde euro, mai mare cu peste 20% față de aceeași perioadă a anului trecut. Comunicatul Comisiei Europene se încheie sec “În martie 2021 față de martie 2020, toate țările membre ale Uniunii Europene au înregistrat creșteri ale exporturilor extracomunitare, cu excepția a patru țări: Cipru, Irlanda, Lituania și, România”.

Așadar, nu numai creșterea economică e în V, ci și deficitul comercial. Câtă vreme competitivitatea economiei locale este limitată, orice creștere economică se va construi pe deficite. Ceea ce va antrena adâncirea dezechilibre macroeconomice.

Va urma foarte probabil o revenire, tot în V, a turismului internațional. Care va pune presiune suplimentară din moment ce balanța outcoming-incoming este net deficitară. La un sector bugetar supradimensionat, care asociază cheltuieli bugetare fixe cu salariile personalului.

Ca o concluzie a celor de mai sus: creșterea economică este benefică cât timp nu se bazează pe majorarea deficitelor (bugetar, de cont curent, comercial, etc.). În caz contrar, cu cât nivelul său este mai mare, cu atât acest lucru antrenează o dinamică la fel de “spectaculoasă” a dezechilibrelor macroeconomice.

Un singur motiv de optimism din partea subsemnatului: faptul că Banca Națională promovează ecologia și, nu, nu mă refer la bancnotele verzi.

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte bun articol. Scurt si foarte la obiect. Felicitari autorului.
    P.S. Finalul articolului este epic! :-)
    • Like 0
    • @ Aurel Popescu
      Multumesc frumos pentru apreciere, numai bine!
      • Like 0


Îți recomandăm

Nomad digital

Marius are 24 de ani și înainte de pandemie s-a angajat pentru prima dată cu normă întreagă. Sau full-time, cum spun colegii. Multinaționala care l-a recrutat i-a oferit un contract pe perioadă nedeterminată, dar, spre mirarea părinților, a refuzat. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult