„Cea mai mare creștere economică din istoria României”. Înghițită pe nemestecate, e greu de digerat

Foto: Andrei Pungovschi / AFP / Profimedia

Adjectivele sunt mai multe decât cifrele din comunicatul oficial: spectaculoasă, surprinzătoare, uimitor de rezistentă. E vorba desigur de creșterea economică a României din primul trimestru 2021. “Cea mai mare creștere economică din istoria țării”, dixit premierul. Lucru greu de contestat, evident. Analiza dinamică îi dă probabil dreptate. Doar că nu este singurul tip de analiză pe baza căruia să îți fundamentezi riguros concluziile și, în consecință, deciziile. Analiza comparativă (de tip benchmarking) este cel puțin la fel de importantă. Cu media la nivelul Uniunii Europene, dacă chiar ai ca obiectiv reducerea decalajelor României față de Uniunea Europeană.

Datele statistice centralizate la Comisia Europeană permit realizarea analizei comparative cu ușurință. Pe această cale aflăm că indicele producției industriale în martie 2021 față de martie 2020 a înregistrat o creștere medie la nivelul UE de 11,0%, în cazul României fiind de 10,8%. Sub media europeană deci. Sigur, veți spune că nu de acolo a venit creșterea economică “spectaculoasă”. A venit din consum. Institutul Național de Statistică va confirma acest fapt. Iar creșterea consumului a fost susținută de importuri. La nivelul primului trimestru al anului în curs valoarea acestora s- a ridicat la 23 miliarde euro, în timp ce exporturile au totalizat numai 17,5 miliarde euro. Deficit comercial de 5,5 miliarde euro, mai mare cu peste 20% față de aceeași perioadă a anului trecut. Comunicatul Comisiei Europene se încheie sec “În martie 2021 față de martie 2020, toate țările membre ale Uniunii Europene au înregistrat creșteri ale exporturilor extracomunitare, cu excepția a patru țări: Cipru, Irlanda, Lituania și, România”.

Așadar, nu numai creșterea economică e în V, ci și deficitul comercial. Câtă vreme competitivitatea economiei locale este limitată, orice creștere economică se va construi pe deficite. Ceea ce va antrena adâncirea dezechilibre macroeconomice.

Va urma foarte probabil o revenire, tot în V, a turismului internațional. Care va pune presiune suplimentară din moment ce balanța outcoming-incoming este net deficitară. La un sector bugetar supradimensionat, care asociază cheltuieli bugetare fixe cu salariile personalului.

Ca o concluzie a celor de mai sus: creșterea economică este benefică cât timp nu se bazează pe majorarea deficitelor (bugetar, de cont curent, comercial, etc.). În caz contrar, cu cât nivelul său este mai mare, cu atât acest lucru antrenează o dinamică la fel de “spectaculoasă” a dezechilibrelor macroeconomice.

Un singur motiv de optimism din partea subsemnatului: faptul că Banca Națională promovează ecologia și, nu, nu mă refer la bancnotele verzi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp