Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Cea mai mare creștere economică din istoria României”. Înghițită pe nemestecate, e greu de digerat

Bucuresti - Foto: Andrei Pungovschi / AFP / Profimedia

Foto: Andrei Pungovschi / AFP / Profimedia

Adjectivele sunt mai multe decât cifrele din comunicatul oficial: spectaculoasă, surprinzătoare, uimitor de rezistentă. E vorba desigur de creșterea economică a României din primul trimestru 2021. “Cea mai mare creștere economică din istoria țării”, dixit premierul. Lucru greu de contestat, evident. Analiza dinamică îi dă probabil dreptate. Doar că nu este singurul tip de analiză pe baza căruia să îți fundamentezi riguros concluziile și, în consecință, deciziile. Analiza comparativă (de tip benchmarking) este cel puțin la fel de importantă. Cu media la nivelul Uniunii Europene, dacă chiar ai ca obiectiv reducerea decalajelor României față de Uniunea Europeană.

Datele statistice centralizate la Comisia Europeană permit realizarea analizei comparative cu ușurință. Pe această cale aflăm că indicele producției industriale în martie 2021 față de martie 2020 a înregistrat o creștere medie la nivelul UE de 11,0%, în cazul României fiind de 10,8%. Sub media europeană deci. Sigur, veți spune că nu de acolo a venit creșterea economică “spectaculoasă”. A venit din consum. Institutul Național de Statistică va confirma acest fapt. Iar creșterea consumului a fost susținută de importuri. La nivelul primului trimestru al anului în curs valoarea acestora s- a ridicat la 23 miliarde euro, în timp ce exporturile au totalizat numai 17,5 miliarde euro. Deficit comercial de 5,5 miliarde euro, mai mare cu peste 20% față de aceeași perioadă a anului trecut. Comunicatul Comisiei Europene se încheie sec “În martie 2021 față de martie 2020, toate țările membre ale Uniunii Europene au înregistrat creșteri ale exporturilor extracomunitare, cu excepția a patru țări: Cipru, Irlanda, Lituania și, România”.

Așadar, nu numai creșterea economică e în V, ci și deficitul comercial. Câtă vreme competitivitatea economiei locale este limitată, orice creștere economică se va construi pe deficite. Ceea ce va antrena adâncirea dezechilibre macroeconomice.

Va urma foarte probabil o revenire, tot în V, a turismului internațional. Care va pune presiune suplimentară din moment ce balanța outcoming-incoming este net deficitară. La un sector bugetar supradimensionat, care asociază cheltuieli bugetare fixe cu salariile personalului.

Ca o concluzie a celor de mai sus: creșterea economică este benefică cât timp nu se bazează pe majorarea deficitelor (bugetar, de cont curent, comercial, etc.). În caz contrar, cu cât nivelul său este mai mare, cu atât acest lucru antrenează o dinamică la fel de “spectaculoasă” a dezechilibrelor macroeconomice.

Un singur motiv de optimism din partea subsemnatului: faptul că Banca Națională promovează ecologia și, nu, nu mă refer la bancnotele verzi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte bun articol. Scurt si foarte la obiect. Felicitari autorului.
    P.S. Finalul articolului este epic! :-)
    • Like 0
    • @ Aurel Popescu
      Multumesc frumos pentru apreciere, numai bine!
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult