Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Cum adică să ții copilul afară când plouă,... dar fișe nu faceți?” Cum îi convingi pe părinți că se poate învăța cu zâmbete, gălăgie și multă murdărie. Dăm credit educației

gradinita - Dam Credit Educatiei

Waldorf, Montessori, Step by Step, sistem finlandez, poate homeschooling sau pur și simplu o instituție privată de învățământ. Dacă ai decis că e mai bine pentru copilul tău să fie educat într-un sistem alternativ sau privat, treaba nu se termină aici. Pentru că trebuie să alegi una dintre numeroasele variante pe care le ai la dispoziție pe baza unor criterii, iar apoi să verifici cât din ceea ce ți se spune chiar se întâmplă.

Loredana Coman, cu o experiență de peste 15 ani în învățământ, care în toamna lui 2020 a deschis în Craiova o grădiniță AMA cu abordare Reggio Emilia, spune că unul dintre cele mai importante aspecte este ceea ce își dorește părintele pentru copil, ce fel de viață ar vrea să aibă. Iar această dorință e necesar să fie corelată cu felul copilului de a fi.    

„Degeaba îți dorești ca la 5 ani să știe și puțină mandarină și un pic de matematică de clasa a VIII-a, pentru că lucrul acesta nu o să se întâmple, indiferent de sistemul sau metoda pe care o alegi. Exagerez pentru a sublinia faptul că uneori așteptările părintelui sunt foarte sus și nu sunt conectate la cunoașterea profundă a copilului. Din punctul meu de vedere, părinții ar fi bine să se orienteze mai mult spre abilități ca adaptarea ușoară la orice situație și pe bucuria de a trăi. Iar pentru asta copilul trebuie să fie echilibrat emoțional, trebuie învățat să aleagă și să aibă niște repere morale bune.

Nu trebuie însă să cazi în extrema cealaltă și să ții cont doar de ce simte și poate copilul. Pentru că el nu are încă discernământ, e necesar să fie ghidat, învățat să aleagă dându-i una-două variante. (...) Învățământul merge într-o direcție care nu mai pune accent pe încărcarea copilului cu informații inutile, către crearea de spații educaționale în care copilul are libertatea să se exprime și să se descopere. Valorile se reconfigurează. Sunt părinții care încă își doresc pentru copiii lor să știe să scrie, să socotească și să citească de la o vârstă fragedă, fără să fie conștienți că atunci când se strâng foarte multe plusuri într-o parte, sunt carențe în alta, de exemplu în partea de socializare”, spune Loredana Coman, care îi încurajează pe părinții care aleg sistemele private sau alternative să verifice felul în care viziunea sau filozofia declarată a unei grădinițe sau a unei școli private se concretizează zi de zi în clasă.

În 2023, platforma Republica vă invită să cunoașteți poveștile antreprenorilor români care au avut curajul să investească în educație. Vom intra în lumea celor care au deschis grădinițe, școli, instituții private de învățământ și care au făcut din actul de învățare- indiferent de forma pe care o îmbracă sau de vârsta celor cărora se adresează- o afacere profitabilă, cu șanse de a se dezvolta în viitor. Dăm credit educației este un proiect editorial care este realizat în parteneriat cu Banca Transilvania, pe parcursul întregului an 2023.

„Dacă intri într-o grădiniță care nu are un perete mâzgălit, julit sau pătat cu vopsea, nu e un loc în care activitățile se întâmplă practic”

Loredana Coman a intrat în învățământ imediat ce a terminat liceul pedagogic. Și-a continuat studiile și s-a perfecționat în Franța, apoi a devenit învățătoare și, ulterior, director de școală primară, coordonator și director educațional în mediul privat. La momentul în care a decis să deschidă gradinița AMA în Craiova, orașul său natal, împreună cu sora și cumnatul său, văzuse așadar cum stau lucrurile și de la catedră, și din punct de vedere administrativ și al managementului. Dar cel mai important e că evoluția sa organică a însemnat și cunoașterea mai multor sisteme și metode educaționale, ceea ce i-a conturat o viziune.

„Ca să ai inițiativă privată în educație trebuie să fi avut contact, să știi ce înseamnă pedagogie, metodologie, iar dacă nu știi, să dai credit oamenilor care știu. Indiferent că vorbim de grădiniță sau de școală privată, viziunea trebuie să fie foarte clară și nu numai la nivel verbal sau vizual, în texte și prezentări. Viziunea trebuie să fie clară în termeni de procese, proceduri și implementare. Părinții trebuie să vadă cum se regăsește ceea ce li se spune și se promovează în activitatea zilnică de la clasă. Dacă intri într-o grădiniță care nu are un perete mâzgălit, julit sau pătat cu vopsea, nu e o grădiniță în care activitățile se întâmplă practic. Pentru că tu acasă, e imposibil să nu ai scris un colț de mobilă sau un perete, dacă ai un copil. Dar când ai o grupă de 10-15 copii? Așadar, nu e nevoie numai de o viziune clar formulată în ceea ce privește educația, ea trebuie și foarte clar aplicată și implementată la nivel de activitate”, subliniază Loredana Coman.

Pentru grădinița sa din Craiova a ales abordarea Reggio Emilia pentru că a considerat că este cel mai aproape de natura umană și de specificul copiilor de a învăța. Aceștia au peste 100 de limbaje de exprimare și pot învăța în tot atâtea moduri. Înainte de ajunge în stadiul în care să abstractizeze și să sintetiteze informații, copiii au nevoie de concret și de implicarea tuturor simțurilor pentru a explora și a descoperi singuri informația. În această abordare, care a apărut dintr-o nevoie reală, în Italia, după Al Doilea Război Mondial, iar apoi a fost studiată și teoretizată, educatorul are rol de observator și de partener, problemele de tip conflict se rezolvă în înteriorul grupului, iar curriculumul este unul de tip emergent în care se pornește de la elementele cu care rezonează copilul. Majoritatea activităților care înseamnă în principiu mult meșterit se desfășoară în aer liber și presupun crearea de contexte sigure în care copiilor le sunt puse la dipoziție multe materiale și în care își pot angrena toate simțurile. 


Loredana Coman explică faptul că abilitățile pe care copiii au nevoie să și le formeze în anii de grădiniță sunt deprinse altfel decât făcând fișe sau colorând minute în șir la masă. Răbdarea poate fi foarte bine antrenată prin strângerea unor șuruburi, creativitatea se poate manifesta și prin intermediul picturii cu bidineaua, în aer liber, în timp ce motricitatea fină se poate dezvolta și jucându-te cu niște mănuși chirurgicale umplute cu vopsea pe care să apeși, iar la final chiar să obții o mică operă de artă. Sigur că pentru copiii care se pregătesc de școală sunt gândite activități potrivite, dar asta nu înseamnă că trebuie să facă 5 zile pe săptămână fișe.

Libertate guvernată de reguli

Decizia de a deschide o grădiniță în Craiova, în care Loredana Coman și familia ei și-au investit toate economiile, a venit într-un context dificil creat de restricțiile impuse de pandemie, dar care în același timp a reprezentat și o oportunitate, având în vedere specificul de a desfășura cele mai multe activități afară. Găsirea unui spațiu care să permită acest lucru a fost o provocare, dar nu neapărat cea mai mare. Un obstacol mai important l-a reprezentat reticența oamenilor la nou.

„Învățământul privat din București și din alte orașe mari este foarte dezvoltat față de orașele mai mici, unde este o nevoie permanentă de tot felul de activități care să aducă în prezent și în modernitate un anumit stil de lucru. Părinții aveau nevoie de asta. Așadar, din acest punct de vedere e mai ușor să deschizi un business în educație în Craiova, pentru că oferta nu e așa de bogată. Dar apar alte provocări: recitența oamenilor la nou. „Cum adică să ții copilul afară toamna, când plouă? Dar fișe nu faceți? Vor pleca la școală nepregătiți.”

E adevărat că stăm mult pe afară, dar impunem anumite limite. Ținem cont de temperaturi, de felul în care fluctuează și de faptul că nu suntem la fel de rezistenți ca nordicii. Și în ceea ce privește activitățile sunt reguli. Este o libertate cu reguli. Dacă ar fi să caracterizez o zi la noi la grădiniță aș spune că este vorba de multe zâmbete, de gălăgie, de multă murdărie și de echipă. Dar asta nu înseamnă haos. Copiii respectă un program, au o rutină, pentru că trebuie să se și odihnească. Am avut noroc că am avut o mână de părinți care ne-au dat credit și în momentul în care în care rezultatele s-au văzut pe copii, pentru că avem deja generații care au ajuns la școală, oamenii au început să prindă încredere”, spune Loredana Coman, care intenționează să-și extindă activitatea și să deschidă și o școală primară.    

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Problema cu pedagogia alternativă e că, la un moment dat, copilul va intra pe sistemul românesc, ăla mecanic, cu comentariile alea literare croite pe barem. Alea de le-am tocit de am căpiat cu toții. Cumva, cei care au crescut în pedagogie alternativă pleacă din start cu o bubă.

    =====================================
    RECOMANDARE> Pedagogica, blog dedicat educației

    https://pedagogicamagazin.blogspot.com/
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult