Arhitect metaverse, manager de drone, director de productivitate, și nu de producție, specialist în transportul autonom, expert în tehnologie cuantică sau poate creator de conținut VR ori designer de alimente sintetice. Sunt unele dintre meseriile pe care le-ar putea avea copiii noștri. Lista este deocamdată destul de scurtă și mai degrabă intuitivă pentru că cele mai multe dintre joburile din viitor nu s-au inventat încă. (Foto: sameer mahadik / Panthermedia / Profimedia)

ChatGPT scrie cod Python, generează o varietate mare de texte, analizează date, concepe rapoarte și răspunde relevant la întrebări. Printre multe altele. Goldman Sachs estimează că IA ar putea înlocui echivalentul a 300 de milioane de locuri de muncă, iar publicații internaționale s-au grăbit să facă topul celor mai vulnerabile meserii în contextul dezvoltării inteligenței artificiale: programatori, analiști de date și financiari, jurnaliști, copywriteri, asistenți juridici, contabili și chiar profesori. Foto: Profimedia

Ce vrei să te faci când o să fii mare? Cu siguranță ți s-a adresat această întrebare în copilărie și, cel mai probabil, dădeai un răspuns de complezență, pentru că nu știai cu exactitate. Și era bine că nu știai. Intuiai poate că posibilitățile sunt multiple și ar fi fost bine să rămâi la acest principiu și mai târziu, când ți-ai ales facultatea. Pentru că aproape sigur nu ai luat în calcul că poți încerca să dai la mai multe facultăți, iar în cazul în care nu ai fost mulțumit de alegerea făcută, ai continuat din inerție sau de gura lumii.

Maniera în care matematica este predată în sistemul românesc îi împiedică pe cei mai mulți elevi să vadă utilitatea acestei materii și îi determină să se întrebe, pe bună dreptate, la ce le va folosi în viață ecuația de gradul 2, noțiunile de trigonometrie sau funcția modul.

Călin nu e interesant de nimic din ce se întâmplă la școală, iar atunci când vorbește este mereu pe lângă subiect. Profesorul de matematică i-a spus în repetate rânduri că nu e la ora de astronomie. Are cu totul alte preocupări. Vrea tot timpul altceva și nu-i plac deloc regulile. El este copilul contestatar.

Waldorf, Montessori, Step by Step, sistem finlandez, poate homeschooling sau pur și simplu o instituție privată de învățământ. Dacă ai decis că e mai bine pentru copilul tău să fie educat într-un sistem alternativ sau privat, treaba nu se termină aici. Pentru că trebuie să alegi una dintre numeroasele variante pe care le ai la dispoziție pe baza unor criterii, iar apoi să verifici cât din ceea ce ți se spune chiar se întâmplă.

Cei mai mulți părinți nu au timp să se joace cu copiii lor sau nu știu cum să o facă. Uneori se simt poate prea obosiți, alteori consideră că sunt lucruri mai importante în care să investească timp și atenție. Pentru copii însă, jocul înseamnă aproape totul.

Povestea de succes a Coreei este (destul de) bine cunoscută, iar miracolul său economic este un model pentru alte țări asiatice și nu numai. O astfel de economie, mai ales una care are domenii high-tech dezvoltate, are nevoie de angajați bine educați în sectoare cheie ale ingineriei, cercetării, managementului etc. (Foto: Ana Sladojevic / Alamy / Alamy / Profimedia)

Timp de un an de zile, Luiza Apostu a făcut o călătorie în jurul lumii pentru a vedea cum funcționează diverse sisteme alternative de învățământ, a selectat din fiecare componentele cu care a rezonat mai mult, a integrat experiența profesională și pe cea personală și a creat un model alternativ de învățare ce folosește instrumente prin care copiii devin responsabili de propria învățare.

Aproape toți olimpicii de matematică ai României aleg să plece din țară, după terminarea liceului, aceștia obținând burse la universități din străinătate, cei foarte puțini care se mai întorc fiind oameni realizați din punct de vedere profesional, spune profesorul Flavian Georgescu, profesor de matematică, antrenorul lotului olimpic de matematică.