Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Toată lumea îi critică pe profesori și sunt supuși unei mari presiuni. Am vrut să facem ceva pentru ei”. PlaYouth, un concept educațional pentru copii, părinți și profesori. Dăm credit educației

PlaYouth

Cei mai mulți părinți nu au timp să se joace cu copiii lor sau nu știu cum să o facă. Uneori se simt poate prea obosiți, alteori consideră că sunt lucruri mai importante în care să investească timp și atenție. Pentru copii însă, jocul înseamnă aproape totul. Așa învață să interacționeze și să-și găsească propria voce, să respecte reguli, să se simtă liberi, să-și găsească curajul și încrederea, să-și cultive creativitatea.

Prin joc învață despre ei, despre ceilalți și despre lumea care îi înconjoară, cu condiția să le fie oferite contexte potrivite atât acasă, cât și la școală. Pentru că într-o lume dominată de tehnologie și în care dimensiunea de „a fi” a fost înlocuită cu aceea de „a avea”, aceste contexte nu apar natural și e nevoie de cineva care să le creeze. Iar acel cineva trebuie să învețe la rândul său cum să facă acest lucru.  

Ana Stănescu a pornit proiectul educațional PlaYouth în 2015, organizând alături de Ana Maria Mândruță, ateliere pentru părinți și copii. Scopul era să-i ajute să petreacă o oră și jumătate, jucându-se împreună sau dedicându-se unei activități creative, măcar o dată de săptămână.

Inițiativa nu s-a bucurat însă de prea mare succes, pentru că mulți părinți nu înțelegeau de ce, dacă plătesc, ei mai trebuie să stea și cu copiii. Așa că proiectul s-a axat mai mult pe activitățile gândite exclusiv pentru copii în baza principiului de la care s-a plecat: educație prin joc și artă. Astfel, până în primăvara lui 2020, la PlaYouth se organizau ateliere și cursuri de pictură și desen, chimie distractivă, robotică, teatru, improvizație, fotografie, animație, bune maniere, graffiti, animație, storytelling, origami, astronomie, chitară sau percuție. Pandemia a favorizat dezvoltarea proiectului într-o altă direcție, cu potențial mai mare în ceea ce privește impactul în societate.

Platforma Republica vă invită să cunoașteți poveștile antreprenorilor români care au avut curajul să investească în educație. Vom intra în lumea celor care au deschis grădinițe, școli, instituții private de învățământ și care au făcut din actul de învățare- indiferent de forma pe care o îmbracă sau de vârsta celor cărora se adresează- o afacere profitabilă, cu șanse de a se dezvolta în viitor. Dăm credit educației este un proiect editorial care este realizat în parteneriat cu Banca Transilvania, pe parcursul întregului an.   

„Toată lumea îi critică pe profesori și e o mare presiune pe ei”

Atelierele și cursurile organizate de PlaYouth erau foarte solicitate de învățătorii și de profesorii care căutau activități pentru Școala Altfel. Și astfel, Ana a intrat în contact cu mulți dascăli și a realizat câtă nevoie au de ajutor, iar la sfârșitul lui 2019 organiza prima conferință „Omul din spatele profesorului”. Își propunea să afle astfel care sunt nevoile lor pentru a le oferi activități cât mai potrivite pentru Școala Altfel.

„Toată lumea îi critică pe profesori și e o mare presiune pe ei. Trebuie să danseze și cum vrea elevul, și cum vrea părintele și cum vrea directorul. Iar noi știm că aceasta e o meserie grea, pe care nu o alegi ca să faci bani și care nu se termină când ajungi acasă după școală. Și am zis că dacă tot avem atât de multe resurse și instrumente, am dezvoltat atât de multe activități și avem aproximativ 20 de traineri formați, să facem niște conferințe pentru profesori.

S-au înscris atât de mulți încât a trebuit să schimbăm sala. La prima conferință ne-am dat seama ce haos este printre profesori, câtă înverșunare există între stat și privat, câtă concurență între profesorii din aceeași școală. Nu există colaborarea pe care ne-o imaginăm. A fost momentul în care am realizat că noi am încercat să facem educație prin intermediul părinților, dar că am avea un impact mai mare dacă am merge spre învățători, educatori și profesori, pentru că fiecare dintre ei lucrează cu 30 de copii”, spune Ana. 

Pandemia a mutat următoarele evenimente în online, iar rata de participare a convins-o pe Ana să continue, cu atât mai mult cu cât acest context a scos și mai mult la iveală nevoile cadrelor didactice. Astfel că pe 4 martie anul acesta organizează cea de-a 17 ediție a evenimentului.

„Învățătorii și profesorii au nevoie de instrumente, de resurse și parteneriate, vor să învețe cum să lucreze cu copiii cu cerințe educaționale speciale (CES), vor să cunoască metode extrașcolare și interactive de predare. Asta am făcut cel mai mult cu ei - animație socio-educativă, metode de învățare prin joc și artă, astfel încât copiii să se simtă atrași și să vină ei către profesori. Pentru că poți învăța română și matematică și prin jocuri și exerciții practice”, explică Ana, subliniind faptul că dascălii vin și sunt dispuși să plătească și din buzunarul lor aceste cursuri ca să asimileze noi metode interactive de a capta atenția elevilor și de a-i ține în priză.

Poți să iei ceva cu forța cuiva, dar nu poți să-i dai

Acestea sunt vorbele pe care Ana le-a auzit de la profesoara ei de matematică din gimnaziu. Cum se traduce asta când vine vorba de educație? Că trebuie să creezi un context, iar copiii să aibă în fața un om care inspiră, nu care dictează comportamente.

„Noi căutăm pasiunea. Am ales oameni foarte pasionați de ceea ce fac, cu energie și dorința de a face lucrurile să meargă, și apoi am făcut cu ei traininguri astfel încât să poată preda. Dacă omul este pasionat, chiar și banalul olărit se transformă în ceva extraordinar. Copilul nu face activități pentru că îi spui să facă, ci pentru că te vede pe tine cum faci, îl atragi prin exemplul personal. Și dacă vine un copil, mai vine încă unul și tot așa. Trainerii pe care i-am adus sunt oameni care adună în jurul lor, nu oameni care impun. Și același lucru îi învățăm și pe profesori, cum să interacționeze cu copiii astfel încât aceștia să se strângă în jurul lor. Pe de altă parte, îi ajutăm să înțeleagă că trebuie să le dea mai multă încredere și recunoaștere copiilor în procesul de învățare”, spune Ana.

Oameni mari și oameni mici

Jocul nu are beneficii numai pentru copii. Și oamenii mari pot găsi resurse și bucurie prin accesarea dimensiunii ludice pe care au avut-o cândva. Este o manieră prin care te poți conecta cu tine și cu ceilalți, iar de asta e nevoie la orice vârstă.

Astfel că PlaYouth organizează și activități creative și interactive exclusiv pentru pentru oameni mari, dar și acțiuni prin care îi aduc la aceeași masă cu oamenii mici, mai puțin norocoși.

„Pandemia a accentuat incapacitatea oamenilor de a colabora, astfel că am accesat și zona companiilor și am început să organizăm și experiențe pentru angajați în care folosim jocul pentru a activa această abilitate. Indiferent de vârstă, au aceeași bucurie pe care o aveau când erau copii. Mai mult, pentru că tot se vorbește de CSR și a devenit un concept foarte popular, am început să-i aducem pe angajații din compani alături de copii din centrele de plasament sau din centrele de zi, și să organizăm activități, iar ei să le devină mentori. Sigur că acești copii au nevoie și de obiecte, dar atenția și timpul unui adult sunt foarte importante și de cele mai multe ori mult mai valoroase pentru ei. Iar pentru asta nu e nevoie de niciun buget din partea companiei suplimentar ci doar să ofere și susțină acțiunea și dorința angajaților de implicare. E important că ei vin mereu la aceeași copii și se creează o legătură. Am avut, de exemplu, în decembrie un grup de angajați care s-au organizat singuri și-au strâns bani pentru a cumpăra obiectele de care era nevoie într-un astfel de centru, inclusiv o mașină de spălat rufe și cadouri pentru copii. Dacă am colabora, am schimba lumea, iar lucrurile mici pot aduce rezultatele mari. Asta cred și asta încercăm să facem, să-i aducem împreună pe oamenii mari și pe oamenii mici să se dezvolte și să crească împreună, pentru că este surprinzător câte învață și oamenii mari în aceste proiecte”, spune Ana.   

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult