Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„d.p.d.v. consum”

Prescurtarea din titlu se folosește, după cum bine știm, pentru îmbinarea din punct(ul) de vedere, la care facem apel, pentru a câștiga timp și spațiu, în notițele pe care le luăm, în diversele însemnări, SMS-uri etc., dar nu într-o redactare îngrijită, într-un document oficial, într-o lucrare scrisă la examen etc.

Îmbinarea din punct(ul) de vedere, care are un rol discursiv important, pentru că, prin intermediul acesteia, se introduc și se structurează ideile sau se reliefează perspectiva vorbitorului asupra celor ce urmează a fi spuse, cuprinde două substantive: punct și vedere. Unica variație a îmbinării privește substantivul punct: din punct de vedere artistic, din punctul de vedere al artistului.

Potrivit normei literare actuale, substantivul punct se articulează hotărât când gruparea este urmată de un substantiv în genitiv: din punctul de vedere al consumului și nu se articulează când este urmată de un adjectiv: din punct de vedere medical. Sunt nerecomandabile deci construcții, auzite frecvent, ca: din punct de vedere al consumului, din punct de vedere al conținutului, din punct de vedere al specialiștilor

Uneori, articularea/nearticularea substantivului punct e favorizată de faptul că îmbinarea poate fi asociată cu o structură de coordonare formată dintr-un adjectiv și un substantiv în genitiv: „Eficiența CRP din punct de vedere ecologic și al costurilor” (books.google.ro), „perspective despre securitate și infracțiuni cibernetice din punctul de vedere legal și al politicii publice” (www.microsoft.com). Pentru a respecta regula folosirii articulate/nearticulate a componentului punct, ar trebui evitată coordonarea unui adjectiv cu un genitiv sau ar trebui ca îmbinarea din punct(ul) de vedere să apară, în forma corectă – deși repetiția poate deranja –, la fiecare membru al relației de coordonare: din punct de vedere ecologic și din punctul de vedere al costurilor, din punct de vedere legal și din punctul de vedere al politicii publice.

Îmbinarea poate fi scindată atunci când, în locul unui substantiv în genitiv, se utilizează un pronume sau un adjectiv pronominal posesiv: din punctul lor de vedere, din punctul său de vedere, fapt care arată că gruparea nu este fixată. De asemenea, asocierea cu adjectivul demonstrativ cere plasarea acestuia în vecinătatea imediată a componentului punct: din acest punct de vedere, din punctul acesta de vedere. Prin adjectivul demonstrativ, antepus sau postpus substantivului punct, se trimite la un element al discursului exprimat anterior: Structura lucrării a fost bine gândită. Din acest punct de vedere, nu au fost obiecții. / Din punctul acesta de vedere, nu au fost obiecții.

Chiar dacă nu s-a fixat ca o locuțiune propriu-zisă (care are o structură rigidă), tendința manifestată în limbă e de utilizare invariabilă, în forma nearticulată, a substantivului punct când îmbinarea precedă un genitiv, la fel ca atunci când precedă un adjectiv.

Constatăm că se răspândesc și alte construcții, neconforme cu norma literară, în care îmbinarea incluzând substantivul nearticulat punct însoțește un substantiv cu formă de nominativ-acuzativ: „motoare eficiente din punct de vedere consum” (masinicugiurgeasibratu.ro), „Nu se va întâmpla nimic spectaculos din punct de vedere justiție” (theophylepoliteia.wordpress.com), „Din punctul de vedere al băncii, dezvăluirea informațiilor poate fi un act de bună-credință, însă, din punct de vedere client, aceasta poate fi intrepretată ca o scurgere de informații (www.networkworld.ro). Ca și în alte cazuri, modelul străin poate fi sursa unor exprimări acceptate sau nu de normă. În franceză, alături de construcțiile cu genitiv, se întâlnesc construcții – nerecomandabile – similare cu cele din română precum: du point de vue consommation, du point de vue justice, du point de vue criminalité, du point de vue client. În locul formei de nominativ-acuzativ, trebuie folosit genitivul, care presupune articularea substantivului punct: din punctul de vedere al consumului, din punctul de vedere al justiției, din punctul de vedere al criminalității, din punctul de vedere al clientului.

Și alte probleme pot apărea în utilizarea grupării din punct(ul) de vedere. Una privește acordul mărcii de genitiv (al, a, ai, ale) a substantivului care îi urmează. Cum această marcă preia informațiile de gen și de număr de la substantivul neutru punct, forma corectă este al, nu a, ca în: „Pentru a învinge poftele și apetitul exagerat trebuie să-ți formezi un stil de viață organizat și sănătos din punctul de vedere a alimentației” (www.doarnatural.ro).

Am fost uimită când am aflat că această grupare poate fi asociată de unii cu ca sau chiar cu „vedeta” printre greșeli ca și: „din punct de vedere ca soț și tată nu prea am ce să-i reproșez” (www.roavocat.ro), „Băieți, vă plac tipele mai băiețoase? (nu mă refer neapărat din punct de vedere ca și iubită)” (www.tpu.ro). La fel de surprinzător a fost să descopăr în uz și asocierea din punct de vedere că în loc de pentru (faptul) că: „tind să îl încadrez la capitolul «filme banale», doar din punct de vedere că filmul nu mi-a transmis nicio emoție clară” (www.cinemarx.ro), „Și nu mai vorbi ca și cum ești superior din punct de vedere că ai ales drumul ăsta” (www.culturism.ro). Asemenea contexte de întrebuințare a grupării din punct(ul) de vedere sunt intolerabile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Interesant si instructiv!!! Felicitari!!!
    Totusi... Pericol!!! Nu doar ca s-au inmultit ingrijorator ne-vorbitorii de limba romana corecta, nu doar ca ... te deranjeaza pur si simplu la ureche, dar deja devine o probleme de comunicare. Exemplu cearta intre doi cunoscuti protagonisti TV si impacarea lor, adica unul a fost intrebat daca cearta lor a avut urmari, la care acesta a raspuns "nici gand, eu l-am facut oligofren, el m-a facut zdreanta, dar nu ne-am jignit". Si inca un exemplu, mi s-a intamplat chiar mie la un ghiseu SPIT (se pare ca cei ce lucreaza la aceste ghisee sunt absolventi de Drept, nu sunt sigur) unde o doamna imi tot explica cum nu se poate ce vreau eu, cu toate ca aveam cam o jumatate de dreptate si i-am spus "Doamna, dar chiar nu ma ajutati de loc cu atitudinea asta descurajanta" la care mi-a raspuns "Va rog sa nu ma jigniti!". Si totusi, in pixul acestei doamne stau ore de alergatura daca incurca ceva hartii sau chiar deranjuri pecuniare. DEJA nu prea ne mai intelegem si deja a vorbi corect e socotit ca un gest de pretiozitate. Adica lucrurile chiar devin serioase! Cum, de exemplu, nu-mi suna bine "suspiciune rezonabila" (care te poate duce pe bancile tribunalului), mi se pare o formulare cam pleonastica gandidu-ma ca "suspiciunea" se bazeaza pe "indicii rezonabile" deci nu mai poate fi iar rezonabila mai ales cand este folosita in rechizitoriul unui procuror. Asta ca sa nu mai vorbim ca mi se pare fortat imprumutata/adaptata din englezescul "reasonable doubt" care se situeaza ca principiu de drept la polul opus.
    • Like 0
  • Mi-a placut articolul. Am descoperit ca si eu foloseam gresit "punct" neaccentuat inainte de un substantiv in genitiv. Imi voi remedia greseala.
    • Like 0
  • Maria check icon
    Am savurat articolul pentru că eu însămi am ajuns să fac greșeli de gramatică. Deși am învățat-o cu mare plăcere, am făcut și meditații la vremea respectivă pentru admiterea la facultate, în pofida cunoștințelor, mediul în care am activat profesional m-a depărtat. Evident că m-am preocupat mereu să am o exprimare coretă, dar am constatat de curând, odată cu întoarcerea la preocupările mele literare, că fac și eu greșeli. Caut să mă informez, citesc, dar astfel de articole sunt extraordinare! Pâine caldă pentru toți cei săraci în limba română! Mai aștept!
    • Like 2


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult