Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Dumnezeu nu joacă zaruri”

Niște postaci, pe cât de ignoranți, pe atât de aroganți, s-au aruncat să afirme că Einstein n-a avut realizări în mecanica cuantică. Au fost, din fericire, puși la punct de cunoscători. Într-adevăr, Einstein a oferit prima aplicație fizică a mecanicii cuantice, în 1905, când nici Planck nu credea în ea – legile efectul fotoelectric, aflate la baza panourilor fotovoltaice care încălzesc case astăzi. Observația genială, contraintuitivă, a lui Einstein a fost: energia electrică rezultată nu e proporțională cu intensitatea, ci cu frecvența, adică, culoarea luminii incidente. Pentru această descoperire cuantică a primit Nobelul în 1921, nu pentru Teoria Relativității, cum cred mulți.

Totuși, Einstein nu s-a împăcat cu adevărat niciodată cu teoria cuantică. Celebrul articol din 1935, scris împreună cu Podolsky și Rosen, era un „gedanken Experiment” care punea la îndoială completitudinea mecanicii cuantice, argumentând prin existența unor „variabile ascunse”. Einstein numea Verschränkung corelația a două particule aflate la orice distanță, „spukhafte Fernwirkung”, „bizară acțiune la distanță”, deși până la urmă acest fenomen cuantic a fost probat experimental. Einstein a rămas însă convins, în adâncul sufletului, că „Dumnezeu nu joacă zaruri” (Dumnezeul marelui savant nu era nici cel mozaic, nici cel creștin), preferând determinismul în detrimentul probabilității ca făcând parte din natura profundă a Universului. 

Cei mai mulți cititori au ales pentru „Vin după friptură” cuvintele „arsuri”, „bășici”, „fripturiști”, dovedind că au înțeles ce înseamnă o definiție rebusistică. Alții, trebuie să se mai antreneze. Mărturisesc că m-au impresionat Florin Mardare, Ovidiu Oprinca, Mihail Ghenghea, care și-au amintit „arsuri” dintr-o veche emisiune „Nocturne”, realizată de Marina Constantinescu și sussemnatul.

Au rezolvat toate cele 3 probleme, adică și camion pe pod cu pasăre și lapte/cafea: Dalia Trandafir, Florin Talașman, Dan Tudose, Ioan Gavrilă, Laura Mihaela, Alex Trentea.

Probleme propuse:

1) Hrănitor pentru cei mici, tari plac și oamenilor mari.

2) La o întâlnire internațională participă 17 persoane. Fiecare cunoaște cel mult trei limbi și oricare doi participanți pot conversa între ei. Să se demonstreze că există cel puțin trei participanți care vorbesc aceeași limbă.

3) Câinele Rex este legat de un copac cu un lanț (rău stăpân are!) lung de 10 m. Rex vrea să ajungă la castronul cu mâncare, aflat la 15 m distanță de el. Cum poate reuși?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult