Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

„Dumnezeu nu joacă zaruri”

Niște postaci, pe cât de ignoranți, pe atât de aroganți, s-au aruncat să afirme că Einstein n-a avut realizări în mecanica cuantică. Au fost, din fericire, puși la punct de cunoscători. Într-adevăr, Einstein a oferit prima aplicație fizică a mecanicii cuantice, în 1905, când nici Planck nu credea în ea – legile efectul fotoelectric, aflate la baza panourilor fotovoltaice care încălzesc case astăzi. Observația genială, contraintuitivă, a lui Einstein a fost: energia electrică rezultată nu e proporțională cu intensitatea, ci cu frecvența, adică, culoarea luminii incidente. Pentru această descoperire cuantică a primit Nobelul în 1921, nu pentru Teoria Relativității, cum cred mulți.

Totuși, Einstein nu s-a împăcat cu adevărat niciodată cu teoria cuantică. Celebrul articol din 1935, scris împreună cu Podolsky și Rosen, era un „gedanken Experiment” care punea la îndoială completitudinea mecanicii cuantice, argumentând prin existența unor „variabile ascunse”. Einstein numea Verschränkung corelația a două particule aflate la orice distanță, „spukhafte Fernwirkung”, „bizară acțiune la distanță”, deși până la urmă acest fenomen cuantic a fost probat experimental. Einstein a rămas însă convins, în adâncul sufletului, că „Dumnezeu nu joacă zaruri” (Dumnezeul marelui savant nu era nici cel mozaic, nici cel creștin), preferând determinismul în detrimentul probabilității ca făcând parte din natura profundă a Universului. 

Cei mai mulți cititori au ales pentru „Vin după friptură” cuvintele „arsuri”, „bășici”, „fripturiști”, dovedind că au înțeles ce înseamnă o definiție rebusistică. Alții, trebuie să se mai antreneze. Mărturisesc că m-au impresionat Florin Mardare, Ovidiu Oprinca, Mihail Ghenghea, care și-au amintit „arsuri” dintr-o veche emisiune „Nocturne”, realizată de Marina Constantinescu și sussemnatul.

Au rezolvat toate cele 3 probleme, adică și camion pe pod cu pasăre și lapte/cafea: Dalia Trandafir, Florin Talașman, Dan Tudose, Ioan Gavrilă, Laura Mihaela, Alex Trentea.

Probleme propuse:

1) Hrănitor pentru cei mici, tari plac și oamenilor mari.

2) La o întâlnire internațională participă 17 persoane. Fiecare cunoaște cel mult trei limbi și oricare doi participanți pot conversa între ei. Să se demonstreze că există cel puțin trei participanți care vorbesc aceeași limbă.

3) Câinele Rex este legat de un copac cu un lanț (rău stăpân are!) lung de 10 m. Rex vrea să ajungă la castronul cu mâncare, aflat la 15 m distanță de el. Cum poate reuși?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Alexandra Căpitănescu Eurovision / sursa foto: Profimedia

Alexandra a fost înainte de toate mare fană Eurovision, urmărind concursul încă de când era copil. La unele ediții, poate a și adormit înainte de miezul nopții. Sâmbătă, cam pe la aceeași oră, va rupe scena cu „Choke me” și vreo 170 de milioane de oameni o vor privi. Piesa e despre luptele noastre interioare. Și, iată, despre cum le dăm afară în văzul tuturor.

Citește mai mult

bulgaria - profimedia

Românii sunt pasionali și impulsivi când vine vorba de politică. Ne-am obișnuit să fie o caracteristică pe care o justificăm cu originea noastră latină, însă e un aspect negativ. Am observat evoluția vecinilor noștri de la sud, de-a lungul anilor și cu predilecție în ultima perioadă. Cu toate că au avut o instabilitate politică — între 2021 și 2026 au avut loc 8 alegeri pentru diferite structuri de putere și s-au schimbat 10 guverne, iar în aprilie 2026 au ales un pro-rus să facă guvernul — Bulgaria a aderat la moneda euro și a rămas o țară stabilă economic foto: Profimedia

Citește mai mult

Biserica cu Moartea / sursa foto: Google Maps

Ceea ce face Biserica cu Moartea unică – și ceea ce, consider, a popularizat acest nume pentru ea, chiar și printre localnici, unii dintre ei chiar necunoscând faptul că numele oficial al bisericii este “Sf. Nicolae” – este multitudinea de evenimente stranii și tragice ce s-au desfășurat în jurul ei. foto Google Maps

Citește mai mult