Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„După o vreme vezi că sunt mai zâmbitori, mai siguri pe ei și încep să se implice în activități, deși la început erau foarte retrași”. Școala de depășit bariere

Afterschool Cenade

Cu o zi înainte, la after-school-ul din Cenade, a fost petrecere: și-au serbat ziua de naștere trei fetițe, de 7, 9 și 10 ani. Magda Chiciudean (foto) le-a adus un tort și baloane și a improvizat o scenă de karaoke pentru ele și pentru ceilalți beneficiari ai programului Școală după școală. 

„Ne-am costumat în prințese și animăluțe, ne-am făcut măști de carton colorat, am cântat. În fiecare lună le facem o petrecere sărbătoriților și le cumpărăm un tort. Pentru unii dintre copii, a fost prima dată când cineva le-a serbat ziua de naștere”, explică ea.

Astăzi, Magda și colegii ei fac cu cei mici zmee și i-au invitat alături de ei și pe alți copii din localitate. După masa de prânz pe care o mănâncă împreună vor încerca să le facă să își ia zborul. Este doar un fragment dintr-o poveste mai lungă, în care voluntari și educatori încearcă să îi ajute pe copiii vulnerabili din Cenade să prindă aripi. 

În localitatea cu o mie de locuitori din Alba, Magda a întâlnit copii lipsiți de oportunități, așa cum întâlnești cu zecile de mii în multe sate și comune din țară. Aici, în ajutorul lor, vine Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj, care încearcă să rupă cercul sărăciei și le oferă celor mici, dar și părinților lor, un punct de sprijin: un after-school, unde copiii vin să își facă temele, să se joace, să picteze, să construiască, să învețe să cânte la mandolină sau chitară. Toți elevii care frecventează after-school-ul știu să fredoneze măcar câteva acorduri, iar pentru unii muzica s-a transformat într-o pasiune. 

„Noi am cumpărat o mandolină și o chitară să le avem aici, mai vine și profesoara cu instrumente. Un băiețel a cerut la Scrisori pentru Moș Crăciun o chitară și a primit-o. A fost foarte încântat”, povestește Magda Chiciudean.

„Unii dintre copii nu mai văzuseră niciodată o carte de povești, cu pagini colorate și lucioase”

Pe lângă profesori și educatori, asociația mai apelează la vârstnicii pe care îi ajută și care au fost bucuroși să se alăture programului. Câteodată, cei mici îi vizitează și află câte ceva din meșteșugurile de demult. Altă dată, locul de întâlnire este after-school-ul, realizat în cadrul programului Investiție în Mediul Rural, cu sprijinul Fundației Vodafone România

„Facem activități de dezvoltare a deprinderilor de viață independentă, plantăm pomi. Am ajuns să avem o grădină cu legume, ridichi, ceapă verde. Le culegem, împreună cu copiii, și facem salată”, spune Magda Chiciudean.

20 de copii din clasele primare vin zilnic la after-school-ul din Cenade să își facă temele și să facă activități non-formale. „Sunt copii cu nivel de trai scăzut, copii cu risc de abandon școlar, copii cu părinți plecați în străinătate sau cu probleme de sănătate”, povestește ea. Când au văzut sala unde urmau să învețe unora dintre copii nu le-a venit să creadă, continuă asistentul social. „Au găsit mașinute noi, și jucării, și creioane colorate, și puzzle-uri și cărți pentru ei. Unii dintre copii nu mai văzuseră niciodată o carte de povești, cu pagini colorate și lucioase”.

Copiii săraci lipsesc de la școală pentru că n-au papuci, n-au haine, n-au rechizite

În programul Școală după Școală, copiii beneficiază de o masă caldă zilnică, după un meniu făcut de un nutriționist. „Copiii săraci lipsesc de la școală pentru că n-au papuci, n-au haine, n-au rechizite. Avem grijă să acoperim aceste nevoi, să le facem rost de haine, să le asigurăm rechizite”, spune Magda Chiciudean. Cum copiii nu pot fi rupți de contextul familial în care trăiesc, o componentă importantă este reprezentată de discuțiile cu părinții.

„Noi am făcut o Școală a Părinților, unde mergem pe partea de educare a părinților. M-am bucurat că vin și vorbim despre chestiuni legate de igiena și educația copiilor. Le spunem de programul A doua șansă și avem oameni cu șapte clase care au mai făcut una și își pot găsi mai ușor un loc de muncă. Faptul că elevii stau până la ora 4 la after-school i-a ajutat să își găsească mai ușor un loc de muncă. Însă nu toți pot face acest lucru: trebuie să facă naveta la Blaj și la Mediaș. Avem mame care nu au putut să își păstreze locul de muncă din cauza navetei și a condițiilor grele. E greu să reziști într-un atelier de feronerie când tu nu ești bine hrănit și odihnit”, susține Magda Chiciudean. Implicarea părinților a fost, crede ea, peste așteptări: una dintre mame vine constant la centru after-school să facă curățenie și să îi ajute pe educatori și voluntari. Altele se implică ocazional în activitățile pe care le au copiii.

Cum pot fi scoși copiii din izolare

Copiii vulnerabili sunt adesea marginalizați de colegii lor, însă lucrurile se schimbă când, cu o muncă susținută de asistență socială, o asociație începe să încline balanța și în favoarea lor. De exemplu, o fetiță care în clasa a doua nu recunoștea literele și nu putea să facă adunări și scăderi simple a învățat să scrie și să citească. Dar există și alte schimbări.

„Copiii încep să aibă hăinuțe curate și rechizite, încep să se simtă văzuți și auziți și atunci și stima lor de sine crește. Astfel relaționează mult mai ușor, încep să lege prietenii cu ceilalți și totul se schimbă. După o vreme vezi că sunt mai zâmbitori, mai siguri pe ei și încep să se implice în activități, deși la început erau foarte retrași”, explică ea.

Asociația organizează constant activități la care participă, alături de beneficiarii programului after-school, și copii din comunitate. Una dintre ele este școala de vară. care are loc în luna iulie. „Le place foarte mult, de abia așteaptă să participe. fac ateliere de creație, de teatru, jocuri”, spune Magda Chiciudean. În opinia ei, școala de vară este un alt exercițiu util pentru depășirea barierelor și a izolării. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult