Un parc dendrologic, aflat în jurul unui vechi conac, în care speciile rare de arbori se amestecă cu speciile invazive de PET-uri, ambalaje și deșeuri de tot felul. Asta a găsit, în urmă cu câțiva ani, Raluca Laffaille în comuna Țibănești, județul Iași, în jurul conacului P.P. Carp. A fost șocată să îi vadă acolo pe doi elevi de liceu mâncând hot-dog lângă un morman de gunoi și i-a trecut prin minte că adolescenții arătau ca și când ar fi vaccinați cu un vaccin al ignoranței. Atunci a strâns singură zece saci de gunoaie din parc și a devenit pentru localnici un soi de curiozitate.
„Îmi spuneau: De ce ai venit tu din Franța să ne strângi nouă gunoiul? De ce te umilești așa? Iar eu le explicam că nu este umilință, că avem un patrimoniu comun, de care trebuie să avem grijă cu toții”, povestește tânăra în vârstă de 37 de ani.
Născută în comuna Țibănești, județul Iași, Raluca Laffaille a plecat din România după terminarea liceului. A făcut facultatea în Franța, și-a făcut o carieră, s-a căsătorit cu un cercetător în domeniul nanotehnologiei, a devenit mama a doi copii. Ar fi trebuit să fie mulțumită și chiar era. Însă ceva nu-i dădea pace.
„Vine o vreme când ți-ai atins obiectivele, dar intri în conflict cu tine pentru că știi că trebuie să faci ceva mai mult”, spune Raluca Laffaille, care, deși a continuat să trăiască la Paris, s-a decis să se implice în ridicarea comunității în care s-a născut. La început a făcut-o pe cont propriu, în vacanțele petrecute în România, și fără prea mari rezultate. Pentru a reuși să aibă însă impact a fondat, în 2015, împreună cu patru profesori din localitate, asociația Generation Țibănești, care își propune să îmbunătățească viața oamenilor din comună.
„40% dintre gospodării nu sunt racordate la canalizare. Sunt multe familii care nu au electricitate, au copii mici și au dificultăți”
„Copiii au fost primii care s-au raliat cauzei, au venit și au început să facă activități cu mine. Încet, încet cu ajutorul lor, cu ajutorul oamenilor de la ajutorul social, am curățat parcul, după care am organizat un picnic pentru a ne bucura de un moment convivial. Pentru că la școală nu aveau echipament sportiv, am contactat un sponsor, am luat echipament sportiv și, ca să îi responsabilizăm, am organizat o vânătoare de comori în timpul căreia au găsit echipamentul”, povestește tânăra.
Foto: Raluca Laffaille, în timpul Caravanei cu medici pe care a adus-o la Țibănești
A început să se gândească la care sunt nevoile comunității și, discutând cu mama sa, care este educatoare, și cu ceilalți profesori din asociație și-a dat seama că, la fel ca în multe alte locuri din mediul rural, foarte multor oameni le este greu să își spele hainele. „40% dintre gospodării nu sunt racordate la canalizare. Sunt multe familii care nu au electricitate, au copii mici și au dificultăți. Sunt bătrâni singuri care spală la lighean. Atunci mi-a venit ideea spălătoriei comunitare și am prezentat-o echipei care la început a fost reticentă. În mediul rural, când le spui oamenilor să își amelioreze igiena, e complicat”, spune Raluca.
Ceea ce voia ea să facă într-o țară în care „rufele murdare se spală doar în familie” părea din start sortit eșecului. Cu toate acestea, cu sprijinul Fundației Vodafone România, a demarat proiectul care a presupus renovarea unei săli și cumpărarea de mașini de spălat și uscătoare profesionale. Când membrii asociației au încercat să popularizeze spălătoria comunitară, prin pliante și discuții cu oamenii, s-au lovit de reticența acestora. „Eu aș veni, dar nu vreau să mă vadă lumea”, spuneau mulți dintre cei cărora spălătoria chiar le-ar fi făcut viața mai ușoară.
„Copiii nu mai sunt marginalizați din cauza hăinuțelor murdare”
Atunci și-a schimbat strategia și i-a rugat pe preoți și pe consilierii locali să le vorbească oamenilor și să le spună că nu au de ce să se jeneze să o folosească.
Din octombrie 2016 până în ianuarie 2017, 726 de persoane au beneficiat de pe urma spălătoriei comunitare. „Printre beneficiari se află și un tată singur și bolnav care își crește cei patru copii, iar ce s-a schimbat e că aceștia sunt astăzi curați. O dată pe săptămână, trecem și le luăm hainele, fiindcă e un sat aflat la patru kilometri de Țibănești, dar dacă au nevoie să spele mai devereme decât bucla regulată a circuitului își pun sacii într-o căruță și vin singuri. Copiii au câștigat în materie de stimă de sine si nu sunt marginalizați din cauza hăinuțelor murdare. Vă puteți imagina un tată bolnav să întrețină igiena hainelor și lenjeriei a patru copii?”, spune Raluca Laffaille, care adaugă că le construiește, cu ajutorul autorităților locale, a voluntarilor și donatorilor, o casă întrucât cea în care stau este tare dărăpănată.
O altă beneficiară este o bunică trecută de 70 de ani care a rămas singură acasă cu o droaie de nepoți, după ce copiii ei au plecat în străinătate. Unii dintre ei aveau trei-patru ani. „Foarte greu am intrat la ea, pentru că ținea poarta legată, de frică să nu vină statul să îi ia copiii. Am intrat cu ajutorul mamei mele, pentru că unul dintre copii învață la ea în grupă. Acum, bunica vine singură, spală, usucă si ia rufele acasă”, poveștește fondatoarea Asociației Generation Țibănești. Astăzi, spălătoria a devenit neîncăpătoare, iar ea se gândește că ar fi nevoie de o a doua.
La fel cum este nevoie ca oamenii din comună să aibă acces la servicii medicale. Raluca Laffaille s-a implicat în aducerea la Țibănești a Caravanei Medicale organizate cu sprijinul Fundației Vodafone România, în timpul căreia 35 de copii au primit gratuit ochelarii care să le permită să vadă bine literele și cifrele.
Raluca Laffaille a mai organizat o tabără de art-terapie pentru copii și integrează doi elevi de liceu la workshopul Batem Fierul la Conac, organizat de Asociația Maria la conacul PP Carp, care îi aparține astăzi lui Șerban Sturdza. În timpul acestuia elevii află mai multe depre meșteșugurile tradiționale, iar după el trebuie să le vorbească colegilor de liceu despre ce au văzut.
„Când mi se spune nu mă gândesc la 10 alte soluții”
Ține să îi ajute ușor-ușor pe oamenii din Țibănești să aibă o viață mai bună, dar în niciun caz să le zdruncine viața prin lucruri prea noi și prea diferite de felul în care trăiesc. „Trebuie să nu venim și să modernizăm brusc și să înrăutățim situația, ci să lucrăm cu specificul pe care îl avem la Țibănești, cu arhitectura, cu meșteșugurile, cu ritmul specific rural. Nu vrem să venim brusc, să perturbăm tot echilibrul, să îi împingem la consumerism”, atrage ea atenția.
De foarte multe ori îi e greu să facă lucrurile să meargă înainte. Însă simte că anii petrecuți în Franța i-au dat o atitudine care o ajută să nu se dea bătută. „Mi-am schimbat viziunea față de eșec și față de nu se poate. Acum, când mi se spune nu am deja în minte 10 soluții”, arată Raluca Laffaille.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Pe vremuri in oraselele din moldova erau baile evreiesti (pe langa comunitatea evreiasca) si oamenii si cei de la tara veneau o data pe saptamana. Evreii au fost lichidati si in final acestea distruse ...