Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„În România, sănătatea este scumpă, pentru că nu prevenim nimic. E ca și când în casă nu ți-ai repara absolut nimic”. Un podcast „La bani mărunți” cu profesorul Răzvan Cherecheș și chirurgul Mihail Pautov

Podcast „La bani mărunți”

În România, principala poartă de intrare în sistemul sanitar este spitalul, un lucru de neconceput în țările occidentale. „Să ții o persoană sănătoasă într-o stare de sănătate bună este o combinație de mulți factori. Instituția care este coloana vertebrală a sistemului sanitar în România este spitalul, ceea ce este o greșeală. În celelalte țări, coloana vertebrală este asistența primară, medicul de familie, medicina școlară. Spitalul ar trebui să fie barca de rezervă, ultimul loc în care ajungi. La noi, spitalul continuă să fie ușa de intrare.

În România, sănătatea este scumpă, pentru că nu prevenim nimic. E ca și când în casă nu ți-ai repara absolut nimic nimic. Frigiderul începe să scoată sunete ciudate, dar nu chemi pe nimeni să-l repare. Și îl lași până ia foc. Normal că te costă mai mult să-ți iei un frigider nou”, spune profesorul Răzvan Cherecheș.

În primul episod al celui de-al doilea sezon al podcastului de inteligență financiară „La bani mărunți”, amplificat de Republica.ro, Nicoleta Deliu, Head of Communication BCR, îi are ca invitați pe specialistul în sănătate publică Răzvan Cherecheș și medicul Mihail Pautov, cu care a discutat despre pandemie și efectele acesteia, atât din punct de vedere al sănătății fizice, cât și al sănătății financiare.

De la începutul pandemiei, numărul pacienților care au ajuns în unitățile sanitare cu alte boli decât Covid a scăzut dramatic și nu pentru că starea de sănătate a populației s-ar fi îmbunătățit brusc. „În toată lumea, sănătatea a fost pusă pe hold, la modul grav, iar consecințele acestui fapt le vom vedea în următorii ani. Vorbim despre bolnavii cronici, despre bolnavii diabetici. Aceste boli nu s-au oprit din evoluție, oamenii își pun sănătatea pe hold și asistăm deja la cazuri care ajung la spital depășite. Spitalul din București la care lucrez opera 20 de cazuri oncologice complexe pe zi, iar acum acest număr s-a oprit la 10, la 8 pe zi, Oncologia nu s-a oprit din loc, dar oamenii, din păcate, de frică preferă să nu ajungă în spital”, spune medicul Pautov.

Dacă a existat un efect pozitiv al pandemiei, acesta a fost că a crescut totuși gradul de interes față de sănătate, un subiect marginal în societatea românească. „Odată ce numărul celor vaccinați va crește, vor intra și alte subiecte pe agenda publică, monopolizată momentan de pandemie. Partea bună a situației este că începem să ne concentrăm mai mult pe sănătate, care, alături de educație, nu a intrat foarte mult în agenda discuțiilor”, crede Răzvan Cherecheș.

Profesorul de sănătate publică subliniază că, în acest moment, singura speranță este reprezentată de vaccin.

„Vaccinul cu ARN mesager reprezintă un pas enorm înainte, în 5 ani ARN-ul mesager nici nu va mai fi un subiect de discuție, pentru că va fi un tratament pentru foarte multe boli. E o tehnologie extrem de stabilă, în care s-a băgat extrem de multă muncă. Faptul că foarte mulți dintre noi nu înțeleg cum funcționează, nu ar trebui să fie un obstacol. Câți dintre noi înțeleg cum funcționează un bec? Dar avem încredere în contractul social. Când mergem la medic cu o mână ruptă avem încredere că medicul care are zeci ani de școală și experiență înțelege mai bine și găsește o rezolvare. Câți dintre noi se apucă să îi explice stomatologului cum ar trebui făcut? De obicei stăm cuminți cu gura deschisă și sperăm că va fi ok. Suntem liberi să ne exprimăm, dar din perspectiva nespecialistului. Vaccinul reprezintă lumina de la capătul tunelului”, spune Răzvan Cherecheș.

Medicul Pautov explică, printr-o analogie, de ce sunt teoriile conspirației atât de atrăgătoare. Dacă doi mecanici la care ajungi cu mașina îți spun că trebuie să schimbi motorul și să plătești 2.000 de euro, iar cineva îți zice că e suficient să schimbi doar uleiul cu unul special, ți-e mai ușor să-l asculți pe cel din urmă. Pentru că, deși nu are dreptate, îți spune ce vrei să auzi.

Ascultați mai jos discuția integrală ”La bani mărunți”, în fișierul audio atașat la acest text.

Toate episoadele podcastului ”La bani mărunți” pot fi ascultate aici.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • In Romania sanatatea este scumpa si pentru ca nu mai producem nimic in tara! Totul se importa (sau, ma rog, se achizitioneaza din UE). Iar producatorii de medicamente de pretutindeni nu au alt interes decat propriul profit (cat mai mare!). In plus medicii recomanda tratamente pe baza intereselor pe care le au. Cineva a primit un tratament destul de scump pentru vezica biliara cu extract de afine americane. Cu ce or fi deosebite fata de afinele noastre de care sunt pline padurile de prin Apuseni?
    • Like 0
  • "Esențială este educația, iar educația se face în zeci de ani. Oamenii ar trebui să știe ce înseamnă mâncare sănătoasă, somn suficient, sport."

    Problema nu este atât educația privind viața sănătoasă, fiindcă ea se face pretutindeni, atât în școală, cât și în afara ei, online și offline. Problema reală este posibilitatea transpunerii concrete în viața de zi cu zi a celor învățate.

    Recent am citit pe Facebook o postare în acest sens, postare în care autoarea, nimeni alta decât Sahra Wagenknecht de la DIE LINKE, Partidul Stângii din Germania, explica faptul că este nu doar foarte ușor, ci este de-a dreptul o nerușinare să recomanzi un stil de viață sănătos, vegan, ecologic etc. din confortul privilegiilor de clasă, în condițiile în care amărâții care muncesc pe venitul minim nu își permit decât carnea cea mai ieftină de la marketurile cele mai ieftine și nu alimentele vegane de fițe, își permit să meargă cu o mașină ieftină SH pe motorină - dacă o au și pe aia, altfel alternativa este autobuzul - și nu cu o Tesla ultimul model. Etc. etc.

    În România "NOR-MA-LĂ" și "E-DU-CA-TĂ" a lui Prostannis, situația este mult mai gravă: burghezia exploatatoare plătește cele mai mici salarii din Europa, de câteva ori mai mici decât în Germania și în alte țări europene normale. Prin urmare, pentru amărâții care lucrează pe salariul minim pe economie, adică vreo 25 % dintre angajați, la care se adaugă șomerii, adică vreo 5 %, este mai mult decât evident că nu se pune problema să își permită o viață sănătoasă. Normal că vor consuma alimentele cele mai ieftine, care de cele mai multe ori sunt cele mai proaste și mai nesănătoase, fiindcă doar atât își pot permite.

    Sigur, știm de la Anca Dragu că românii ar trebui să fie fericiți să muncească și pentru 2 lei pe zi, n-așa? Iar cui nu-i convine, n-are decât să muncească mai mult, să își ia și un al doilea, al treilea, al ț-șpelea job, n-așa? Dar atunci de unde somn suficient? Și de unde resurse, la oboseala firească după între 12-20 de ore de muncă pe zi, chiar și în weekend, să mai facă omul și sport, deci efort fizic suplimentar?

    Rezultă că, pentru a putea vorbi de prevenție și de transpunerea educației pentru o viață sănătoasă în viața de zi cu zi a oamenilor muncii, este necesar ca mai întâi să fie create condițiile necesare pentru această transpunere, respectiv prin creșteri salariale semnificative și print reducerea timpului de lucru la cele maxim 8 ore pe zi cf. art. 41 alin. 3 din Constituția României și ameliorarea condițiilor de muncă. Dar cine să se gândească la așa ceva: Prostannis și partidele dreptei reacționare burghezo-moșierești exploatatoare?

    În concluzie, foarte rău că noi aici în România nu avem politicieni inteligenți, geniali și adevărați ca Sahra Wagenknecht și nici partide de stânga adevărate ca DIE LINKE!
    • Like 0
    • @ Ovidiu Jurj
      Si cand lucram cu un singur salariu mediu pe economie (si stateam in chirie, cu sot si copil) am reusit sa tin o alimentatie sanatoasa si sa nu racim niciunul. Cateva principii de baza se pot tine in buget mic: mancat putin si divers, mancat alimente de sezon si locale, fara gustari, gatit in avans, multe legume si supe, proteina din carne nu inseamna doar somon bio de norvegia ci si supa de oase si organe, Da, nu am avut tv, machiaje, telefon mobil sau masina, pachete la serviciu si scoala au fost planificate zilnic, am fost fara cafea sau alcool sau sucuri, ne-am mutat intr-o locuinta mai mica si mai ieftina si langa metrou, schimbam 2 metrouri pt o piata ieftina si diversa, iar varza, morcovii, fasolea, mamaliga, paine facuta in casa, nautul, spatele de curcan etc etc s-au permutat mai des in meniul saptamanal decat as fi vrut. Stiam ca e temporar dar nu regret niciun efort facut.
      Din pacate ce ne lipseste este nu informatia sau banii ci prioritizarea financiara, multi pun tv /tigari/cafea /machiaje /bere/telefon etc inaintea mancarii cand isi fac bugetul si astea consuma minim 300-500 lei pe luna din bugetul familiei iar mancarea e lasata la coada si asta nu o poate corecta niciun politician sau tv pt ca e o alegere personala.
      • Like 1
  • Educaţia adulţilor prin TV e deficitară. Televiziunile ştiriste ar putea transmite nişte documentare.
    • Like 0
  • Se vorbește de prevenție dinainte de a mă fi născut. Și în facultate și după am tot auzit. Și niciodată nu se v-a face suficientă. Ex. În Stomatologie spălatul pe dinți după fiecare masă, după părerea mea. Nu mănânci dulciuri, bomboane între mese. Și nu exagerat. Se face așa ceva de către toată populația? Nu, la noi niciodată.
    • Like 1
  • Desigur ca, este mult mai usor ,mai ieftin , sa previi boala decat sa o vindeci !
    In acest caz , concluzia , se deduce !
    Adica ,trebuie sa investim in sistemul de educatie , ptr ca Omul Educat de mic copil , va sti exact, ce si cum trebuie sa manance ,sa -si faca igiena si regimul de viata sanatos ptr un corp si o minte sanatoasa ,
    Desi se spune ca , la tara oamneii sunt mai santosi ,ptr ca traiesc in aer ,curat etc, Aiurea , Am vazut la o Policlinica din orasul meu ca , stateau coada la usa medicului ,peste 80 % ,erau ,amarati de la tara , Pentruca acolo , manaca ce au ,si ce ,cum produc, etc, Apoi ,multi nu au cunostinte minime de igiena si viata sanatoasa etc, Palinca -tuica daca este , este totul OK ,pana la o limita
    • Like 1
  • check icon
    Ce sa previi cand cinci medici iti dau cinci diagnostice.si cinci tratamente.!! Pentru o boala pe care nici unul nu a definit-o clar. Dovada este pe buzele noastre ale tuturor si spusa de fiecare data : Imi poti recomanda un medic bun ?! Dupa zeci de ani de evolutie capitalista in Romania aceleasi temeri. Unde oare sa gasesc un mrdic bun ? Un adevar pe care nu vrem sa il recunoastem.
    • Like 2
  • Astept de luni bune ca dl.Chereces sa ne dea o propunere in privinta categoriile sociale ,ocupationale,de sex de inaltime ceva,care sa fie mai mult testate,asa cum insista de fiecare data cand apare in public!In Israel de ex.,din sursa directa,testarea s-a facut gratuit ,oricui dorea,in numeroase centre,la o populatie de 9 mil.locuitori.Iar cei pozitivi se anunta,se izoleaza si primesc ajutoare financiare de izolare.Stie dl.Chereches ca aceste proceduri sunt posibile si la noi,social si economic?S-a incercat o gratuita la scoli cu rezultate spre zero,sa nu uitam ca testarea in mediu rural este practic nula,iar vaccinarea sporadica.Veniti pe pamant romanesc,coborati din Olimp,dl.Chereches,nu mai bagati batul prin gard ,aiurea!
    • Like 1
  • medicul de familie are decontat f. putin de la casa de asigurari pt o consultatie si nimic pentru preventie. In 15 min abia apuca sa imi bage cardul in asigurat, termometrul, stetoscopul si ce isi mai baga doctorul, are 30-60 secunde sa asculte ce am de zis, mai scrie si reteta, ca de imbracat si dezbracat nu mai apuc in cabinet si fac pe hol.
    Dupa ani de zile am inteles ca solutia e sa merg la cabinet privat la medic generalist, platesc 2 progamari cu slot consecutiv, sa am timp sa spun tot istoricul medical al meu, am parintilor si bunicilor, sa imi traseze pe baza asta analizele de rutina si recomandarile de rutina pt ca problemele de sanatate se invata de acasa, sa scrie analize si sa se uite si pe cele vechi din ultimii ani, si peste 2 sapt sa vin cu analizele proaspete si alea vechi si medicul sa imi traseze o noua conduita de viata preventiva.
    • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      Preventia o faci tu, nu medicul tau!
      • Like 0
    • @ Claudia Olteanu
      Preventia o faci tu, nu medicul tau!
      • Like 0
    • @ Claudia Olteanu
      Preventia o faci tu, nu medicul tau!
      • Like 0
    • @ Claudia Olteanu
      preventia e doar responsabilitatea mea, de 10 ani nimeni in familie nu a mai racit si nu am mai luat niciun supliment, semn ca ce facem acu' facem bine. Dar nu puteam niciun moment sa ajung aici fara ghidarea unui medic, fara consultatii lungi si povesti atente sa imi identifice carentele alimentare pt a corecta colesterol mare/ calciu putin, sa identific alergiile si cum sa evit alimentele cu aceste ingrediente ascunse (mers la piatza e cel mai simplu pt mine), cum sa calmez problemele cronice din miscare / somn etc. Singur e f. greu, nu imposibil dar de departe un medic vede din exterior mai obiectiv si practic decat vad eu, a stiut ce analize sa imi recomande si mai ales ce mituri din presa si publicitate sa evit ca eu sunt unica si ce merge la mine nu merge la altii.
      • Like 1
  • Ion check icon
    Cum sa suni la medicul de familie duminica?! Inseamna ca ai o urgenta, o problema acuta, e opusul preventiei! Medicul de familie nu e si el om, el nu are libere, lui nu i se aplica codul muncii?! Stiu, pe tine te abuzeaza patronul sau esti propriul angajator... Nu asta e normalitatea. Telefonul si mailul de serviciu n-ar trebui sa functioneze mai mult de 40 de ore pe saptamana iar la telefonul si la mailul personal angajatorul nu trebuie sa aiba acces
    • Like 2
    • @ Ion
      Păi medicii de familie ar trebui conform contractului cu casa de asigurări să asigure consultații și în weekend, sau sărbători legale în centre de permanență prin rotație că altfel nu mai avem voie să ne îmbolnăvim în weekend sau de Crăciun nu ? Altfel ar trebui să aglomerăm camerele de gardă în acele zile, așa cum farmaciștii asigură prin anumite puncte oficii deschise și în zilele nelucrătoare tot așa și medicii trebuie să asigure permanența,din păcate ai noștri ca brazii vor doar drepturile din occident nu și obligațiile.
      • Like 2
  • În România trebuie ținut cont de mentalitate și cultura organizațională nu doar de teorie. E simplu să declari că prevenția e cea mai importantă și că medicii de familie și medicina școlară e coloana vertebrală a sistemului sanitar. Am lucrat o scurtă perioadă la ambulanță și țin să-i amintesc autoarei că în weekend nici un medic de familie nu are telefonul deschis dar să mai și muncească așa că pe toți cei care au avut nevoie de asistență medicală am fost nevoit să-i trimit la spital. De vineri de la prânz și până luni la 11 nici un medic de familie nu răspunde la telefon ce să mai vorbim de consultații. În ceea ce privește medicina școlară ea lipsește cu desăvârșire pentru că medicii au plecat spre medicina de familie unde sunt plătiți la nr de pacienți , cabinetele școlare aveau regim bugetar și nu ofereau salariile vizate de medici. Rețeaua de cabinete școlare atât cele de medicină generală cât și cele stomatologice și-au trăit traiul în comunism acum medicii vor venituri mari nu mai vor să facă voluntariat.
    • Like 1


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult