În România, principala poartă de intrare în sistemul sanitar este spitalul, un lucru de neconceput în țările occidentale. „Să ții o persoană sănătoasă într-o stare de sănătate bună este o combinație de mulți factori. Instituția care este coloana vertebrală a sistemului sanitar în România este spitalul, ceea ce este o greșeală. În celelalte țări, coloana vertebrală este asistența primară, medicul de familie, medicina școlară. Spitalul ar trebui să fie barca de rezervă, ultimul loc în care ajungi. La noi, spitalul continuă să fie ușa de intrare.
În România, sănătatea este scumpă, pentru că nu prevenim nimic. E ca și când în casă nu ți-ai repara absolut nimic nimic. Frigiderul începe să scoată sunete ciudate, dar nu chemi pe nimeni să-l repare. Și îl lași până ia foc. Normal că te costă mai mult să-ți iei un frigider nou”, spune profesorul Răzvan Cherecheș.
În primul episod al celui de-al doilea sezon al podcastului de inteligență financiară „La bani mărunți”, amplificat de Republica.ro, Nicoleta Deliu, Head of Communication BCR, îi are ca invitați pe specialistul în sănătate publică Răzvan Cherecheș și medicul Mihail Pautov, cu care a discutat despre pandemie și efectele acesteia, atât din punct de vedere al sănătății fizice, cât și al sănătății financiare.
De la începutul pandemiei, numărul pacienților care au ajuns în unitățile sanitare cu alte boli decât Covid a scăzut dramatic și nu pentru că starea de sănătate a populației s-ar fi îmbunătățit brusc. „În toată lumea, sănătatea a fost pusă pe hold, la modul grav, iar consecințele acestui fapt le vom vedea în următorii ani. Vorbim despre bolnavii cronici, despre bolnavii diabetici. Aceste boli nu s-au oprit din evoluție, oamenii își pun sănătatea pe hold și asistăm deja la cazuri care ajung la spital depășite. Spitalul din București la care lucrez opera 20 de cazuri oncologice complexe pe zi, iar acum acest număr s-a oprit la 10, la 8 pe zi, Oncologia nu s-a oprit din loc, dar oamenii, din păcate, de frică preferă să nu ajungă în spital”, spune medicul Pautov.
Dacă a existat un efect pozitiv al pandemiei, acesta a fost că a crescut totuși gradul de interes față de sănătate, un subiect marginal în societatea românească. „Odată ce numărul celor vaccinați va crește, vor intra și alte subiecte pe agenda publică, monopolizată momentan de pandemie. Partea bună a situației este că începem să ne concentrăm mai mult pe sănătate, care, alături de educație, nu a intrat foarte mult în agenda discuțiilor”, crede Răzvan Cherecheș.
Profesorul de sănătate publică subliniază că, în acest moment, singura speranță este reprezentată de vaccin.
„Vaccinul cu ARN mesager reprezintă un pas enorm înainte, în 5 ani ARN-ul mesager nici nu va mai fi un subiect de discuție, pentru că va fi un tratament pentru foarte multe boli. E o tehnologie extrem de stabilă, în care s-a băgat extrem de multă muncă. Faptul că foarte mulți dintre noi nu înțeleg cum funcționează, nu ar trebui să fie un obstacol. Câți dintre noi înțeleg cum funcționează un bec? Dar avem încredere în contractul social. Când mergem la medic cu o mână ruptă avem încredere că medicul care are zeci ani de școală și experiență înțelege mai bine și găsește o rezolvare. Câți dintre noi se apucă să îi explice stomatologului cum ar trebui făcut? De obicei stăm cuminți cu gura deschisă și sperăm că va fi ok. Suntem liberi să ne exprimăm, dar din perspectiva nespecialistului. Vaccinul reprezintă lumina de la capătul tunelului”, spune Răzvan Cherecheș.
Medicul Pautov explică, printr-o analogie, de ce sunt teoriile conspirației atât de atrăgătoare. Dacă doi mecanici la care ajungi cu mașina îți spun că trebuie să schimbi motorul și să plătești 2.000 de euro, iar cineva îți zice că e suficient să schimbi doar uleiul cu unul special, ți-e mai ușor să-l asculți pe cel din urmă. Pentru că, deși nu are dreptate, îți spune ce vrei să auzi.
Ascultați mai jos discuția integrală ”La bani mărunți”, în fișierul audio atașat la acest text.
Toate episoadele podcastului ”La bani mărunți” pot fi ascultate aici.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Problema nu este atât educația privind viața sănătoasă, fiindcă ea se face pretutindeni, atât în școală, cât și în afara ei, online și offline. Problema reală este posibilitatea transpunerii concrete în viața de zi cu zi a celor învățate.
Recent am citit pe Facebook o postare în acest sens, postare în care autoarea, nimeni alta decât Sahra Wagenknecht de la DIE LINKE, Partidul Stângii din Germania, explica faptul că este nu doar foarte ușor, ci este de-a dreptul o nerușinare să recomanzi un stil de viață sănătos, vegan, ecologic etc. din confortul privilegiilor de clasă, în condițiile în care amărâții care muncesc pe venitul minim nu își permit decât carnea cea mai ieftină de la marketurile cele mai ieftine și nu alimentele vegane de fițe, își permit să meargă cu o mașină ieftină SH pe motorină - dacă o au și pe aia, altfel alternativa este autobuzul - și nu cu o Tesla ultimul model. Etc. etc.
În România "NOR-MA-LĂ" și "E-DU-CA-TĂ" a lui Prostannis, situația este mult mai gravă: burghezia exploatatoare plătește cele mai mici salarii din Europa, de câteva ori mai mici decât în Germania și în alte țări europene normale. Prin urmare, pentru amărâții care lucrează pe salariul minim pe economie, adică vreo 25 % dintre angajați, la care se adaugă șomerii, adică vreo 5 %, este mai mult decât evident că nu se pune problema să își permită o viață sănătoasă. Normal că vor consuma alimentele cele mai ieftine, care de cele mai multe ori sunt cele mai proaste și mai nesănătoase, fiindcă doar atât își pot permite.
Sigur, știm de la Anca Dragu că românii ar trebui să fie fericiți să muncească și pentru 2 lei pe zi, n-așa? Iar cui nu-i convine, n-are decât să muncească mai mult, să își ia și un al doilea, al treilea, al ț-șpelea job, n-așa? Dar atunci de unde somn suficient? Și de unde resurse, la oboseala firească după între 12-20 de ore de muncă pe zi, chiar și în weekend, să mai facă omul și sport, deci efort fizic suplimentar?
Rezultă că, pentru a putea vorbi de prevenție și de transpunerea educației pentru o viață sănătoasă în viața de zi cu zi a oamenilor muncii, este necesar ca mai întâi să fie create condițiile necesare pentru această transpunere, respectiv prin creșteri salariale semnificative și print reducerea timpului de lucru la cele maxim 8 ore pe zi cf. art. 41 alin. 3 din Constituția României și ameliorarea condițiilor de muncă. Dar cine să se gândească la așa ceva: Prostannis și partidele dreptei reacționare burghezo-moșierești exploatatoare?
În concluzie, foarte rău că noi aici în România nu avem politicieni inteligenți, geniali și adevărați ca Sahra Wagenknecht și nici partide de stânga adevărate ca DIE LINKE!
Din pacate ce ne lipseste este nu informatia sau banii ci prioritizarea financiara, multi pun tv /tigari/cafea /machiaje /bere/telefon etc inaintea mancarii cand isi fac bugetul si astea consuma minim 300-500 lei pe luna din bugetul familiei iar mancarea e lasata la coada si asta nu o poate corecta niciun politician sau tv pt ca e o alegere personala.
In acest caz , concluzia , se deduce !
Adica ,trebuie sa investim in sistemul de educatie , ptr ca Omul Educat de mic copil , va sti exact, ce si cum trebuie sa manance ,sa -si faca igiena si regimul de viata sanatos ptr un corp si o minte sanatoasa ,
Desi se spune ca , la tara oamneii sunt mai santosi ,ptr ca traiesc in aer ,curat etc, Aiurea , Am vazut la o Policlinica din orasul meu ca , stateau coada la usa medicului ,peste 80 % ,erau ,amarati de la tara , Pentruca acolo , manaca ce au ,si ce ,cum produc, etc, Apoi ,multi nu au cunostinte minime de igiena si viata sanatoasa etc, Palinca -tuica daca este , este totul OK ,pana la o limita
Dupa ani de zile am inteles ca solutia e sa merg la cabinet privat la medic generalist, platesc 2 progamari cu slot consecutiv, sa am timp sa spun tot istoricul medical al meu, am parintilor si bunicilor, sa imi traseze pe baza asta analizele de rutina si recomandarile de rutina pt ca problemele de sanatate se invata de acasa, sa scrie analize si sa se uite si pe cele vechi din ultimii ani, si peste 2 sapt sa vin cu analizele proaspete si alea vechi si medicul sa imi traseze o noua conduita de viata preventiva.