Sari la continut

„Înțelepciunea” brutelor: Poți să-l bați pe-al tău, dar să nu te atingi de al altuia

Mă uitam zilele trecute la știri și vedeam reportaje despre directoarea de grădiniță care mai bătea câte un copil din când în când. Opinia publică era revoltată și susținea că așa ceva este inadmisibil.

Am senzația că ceva e foarte în neregulă cu toată povestea asta. Ce e în neregulă nu este faptul că astfel de abuzuri sunt blamate, ci că multe fapte asemănătoare se întâmplă zilnic în familii și nu prea spune nimeni nimic despre ele. Uneori se întâmplă chiar în public. N-ați văzut niciodată vreun copil altoit într-un supermarket pentru că făcea scandal? Ba, chiar, când mai îndrăznește cineva să spună că un copil nu ar trebui bătut sau agresat nici măcar de către părinți, se găsesc mereu voci (destul de multe chiar) care să sară în apărarea părinților. Unde dă mama crește carne.

Ei bine, de ce în privința acestei cucoane nu există nimeni care să îi sară în apărare? Pentru că ea nu își bate propriii copii, ci pe ai altora. Ceea ce îmi spune că există o parte din oamenii din jur care consideră că este în regulă să bați un copil, cu condiția să fie al tău. Eu te-am făcut, eu te omor. Sună cunoscut? 

Niciun copil nu ar trebui bătut, chiar dacă este al tău. Pentru că nu este proprietatea ta, chiar dacă poate ți se pare așa pentru că depinde de tine pentru aproape orice. Bătaia este o agresiune și, ca orice agresiune, are potențial traumatic. Din două perspective, nu doar una: și din perspectivă fizică, și dintr-una psihologică. Iar cine spune că nu lovește copilul atât de tare încât să-i rupă ceva uită (intenționat sau nu) de trauma psihologică.

Care este natura traumelor psihologice provocate de bătaia dată de părinți copiilor? Au de-a face în primul rând cu relația dintre copil și părinte. În primii ani de viață, părinții sunt întregul univers al copilului, sunt ființele în jurul cărora gravitează întreaga lui viață. Cu ei petrece timpul, după ei plânge când nu sunt prin preajmă. Mai târziu (pe la 7-9 ani) începe să se lămurească cu privire la faptul că părinții nu sunt zei. Până atunci însă, pentru el, sunt. Ei bine, într-o zi unul dintre acești zei îl lovește. Sună cunoscut? Ia să ne gândim puțin, în ce altă situație oamenii au considerat că un zeu care iubește este de preferat unuia care pedepsește? Poate nu îl lovește tare, poate îi dă o palmă peste fund. Dar actul de trădare și faptul că de multe ori nu înțelege ce a provocat această agresiune doare mult mai mult decât senzația fizică.

O a doua sursă a traumei este diferența de mărime și forță dintre agresor (părinte) și victimă (copil). Indiferent cât de plăpând sau de neurastenic ar fi un părinte, tot este de câteva ori mai mare decât copilul pe care îl lovește.

Argumentul legat de intensitatea loviturii este extrem de periculos pentru că, odată trecut pragul violenței, nimeni nu poate garanta că mai poate să controleze ceea ce se întâmplă. Ca să nu mai spun că genul acesta de negociere este de regulă întâlnit la oamenii care de fapt nu vor să se schimbe. De exemplu la dependenții de droguri. Dependentul înțelege că are o problemă, spune că vrea să se lase dar mai vrea încă o doză. Sau dependentul de nicotină care eșuează în a se lăsa de fumat, dar se convinge că va reduce doza zilnică. Negocierea cu problema te păstrează captiv și nu te lasă să vezi celelalte variante. De asta, pentru ca un părinte să caute alte modalități de a se înțelege cu copilul, bătaia nu trebuie să mai existe printre opțiuni.

Nu există nicio explicație valabilă pentru a lovi o persoană fără apărare, mai ales un copil. Că voiai să-l faci atent, să țină minte, să nu știu ce altceva. Tot ce vei face va fi să te asiguri că ține minte ceva despre tine. Și nici argumentul că bătaia face cumva parte din educație nu stă în picioare. Nici câinii nu se educă prin bătaie, ce să mai zicem de oameni. Știi ce se va întâmpla cu un câine bătut? Fie se va înrăi, fie va fugi toată viața de oameni. Cu oamenii ce crezi că se întâmplă? Bătaia nu funcționează ca mijloc de educație nici la adulți, nici la copii. Produsele psihologice ale violenței fizice sunt frica și ura, nu vreo revelație de natură pedagogică.

Iar scuza părintelui că îl bate pe cel mic pentru binele lui se numește raționalizare. E un proces cognitiv prin care îți găsește justificări post-acțiune, justificări care îl ajută să aibă în continuare o părere bună despre sine. Nu e cazul. În sinea sa, știe foarte bine că își bate copilul din doar câteva motive, toate în legătură doar cu el însuși:

  • pentru că nu are chef să aplice alte metode mai umane care durează mai mult sau presupun o abordare mai rațională;
  • pentru că nu l-a dus mintea să își pună măcar problema că există și alte metode prin care un copil poate fi determinat să asculte;
  • pentru că se descarcă pe cel mic pentru problemele de la serviciu sau certurile cu celălalt părinte;
  • pentru că nu a vrut de fapt să facă nici un copii și îl consideră vinovat pentru tot ce nu merge bine în viața lui;
  • pentru că, în timp ce lovește, nu doar se descarcă afectiv, dar se simte și părinte bun care se îngrijește de educație.

Ar mai fi unul: că așa a văzut la părinții săi. Numai că nici asta nu e o scuză, Anna Freud spunea că mințile creative sunt capabile să supraviețuiască indiferent de cât de proastă este educația pe care o primesc. Un părinte care încearcă să justifice de ce e în regulă să lovești un copil, în cel mai bun caz își folosește greșit creativitatea (spre exemplu ar putea să o folosească pentru a găsi alte soluții în afară de bătaie, în loc să-și găsească scuze), iar în cel mai rău caz nu prea are ce să folosească.

Un părinte care își lovește copilul ar putea merge la psihoterapie pentru a scăpa de toate ideile greșite care îl fac să recurgă la violență în loc de argumente, ar putea începe să-și rezolve problemele din viață în loc să se descarce pe un copil. Sau măcar ar putea întreba pe cineva care nu-și bate copiii cum face de reușește. Sau ar putea pune mâna pe o carte despre crescut copii. Dar nu, la psihoterapie nu se duce că nu e nebun (doar mai lovește din când în când o ființă fără apărare), pe cunoscuți nu-i întreabă (că n-are nimeni voie să se bage în familia sa) și pe cărți nu pune mâna (că sunt periculoase și îi sădesc numai îndoieli în suflet).

E în regulă, nu poate fi forțat să facă nimic. Dar copiii lui poate își vor bate la rândul lor copiii (pentru că așa au văzut acasă) și tot așa la nesfârșit. Asta cât timp ceilalți vor accepta scuza că un copil poate fi bătut „puțin” și spre binele lui. „Lipsa de violență nu are nevoie de explicații, doar violența are nevoie de justificări”. (Noam Chomsky) 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu cred că lucrurile trebuie luate mult mai nuanțat când e vorba de disciplină.
    Prea multă discuție ineficientă în lume în general, dar în România în special, pe tema asta și din păcate subiectul este alterat grav tocmai de acei membri ai societății care prin natura lor sunt indivizi cu probleme grave de comportament, care fac atâta caz pe tema asta încât victimele adevărate nu mai au loc de ei . Eu cred că nici un psiholog profesionist nu pune la îndoială faptul că nu toți indivizii sunt lafel. Diferențele se văd din fragedă copilărie și nu, nu toți suntem drăgălași. Chestia cu 'toți oamenii se nasc buni dar societatea îi corupe este o mare gogoriță.
    Pe de altă parte, toată isteria asta despre 'nu bateți copiii' este penibilă pe fondul pe care fiecare individ are dreptul la viață, deci și părinții ăia împroșcați cu vitriol pentru că au încercat din răsputeri să împiedice sau măcar să amâne căderea liberă a câte unei loaze care și-a pierdut busola în mod iremediabil.
    Nu se mai iau în calcul presiunile exterioare la care suntem supuși, concurența de care nu ne scutește nimeni, contextul care diferă de la caz la caz.
    O să mă întrebați dacă pledez aici în favoarea bătăii.
    Nicidecum. E dureros pentru un părinte să-și bată copilul și nu e ușor să ai de-a face cu un individ în formare care face TOT ce poate să te scoată din minți EXACT când știe că greșește.
    Intru în discuție încurajată de niște idei valoroase ale lui Claudiu, atât aici cât și în contribuțiile sale la niște dialoguri lansate de pseudo-psihologi care citesc câte un rând pe care îl speculează în favoarea unor păreri personale foarte înguste.
    Aș putea să continui ad nauseam, dar mă opresc și sper că am reușit să trag un semnal de alarmă că acest subiect este confiscat de exact cei care ar trebui să tacă, iar adevăratele victime ne scapă printre degete.
    • Like 2
    • Sfantul Ioan Gura de Aur: "Cei care sunt nepăsători faţă de buna educare a copiilor lor vor fi pedepsiţi de Dumnezeu. Şi ascultaţi cu atenţie povestirea pe care vă voi spune-o: În vremurile din vechime, înainte de venirea lui Hristos în lume, trăia un preot evreu, bun şi cumpătat, Eli, care avea doi copii, pe Ofni şi Finees. Deşi Eli îi vedea pe copiii săi umblând pe calea răutăţii, nici nu-i împiedica, nici nu-i pedepsea, nici nu-i mustra. Şi dacă uneori îi povăţuia, o făcea cu moliciune, fără severitate. „Nu mai faceţi rele, fiii mei”, le spunea, „nu aud vorbe bune despre voi” (Parafrază la I Regi 2, 24). Cuvintele lui ar fi fost de ajuns ca să-i cuminţească pe cei doi copii, dacă aceştia ar fi vrut. Dar întrucât preotul n-a arătat severitatea cuvenită, Dumnezeu l-a pedepsit. Astfel, şi-a pierdut şi copiii şi mântuirea, deşi Dumnezeu nu avea pentru ce să-l osândească pe bătrânul tată, decât pentru nesârguinţa pe care a arătat-o faţă de copiii săi.

      Aşadar dacă Eli a fost pedepsit atât de aspru pentru nesârguinţa lui, vor rămâne nepedepsiţi cei care fac lucruri mai rele? Dacă pe preotul acela n-au reuşit să-l izbăvească cinstea lui, însuşirea de judecător şi slujirea pe care o aducea poporului israelit, şi a murit în chip jalnic deoarece nu s-a îngrijit cum trebuia de educarea copiilor lui, atunci ce pedeapsă va cădea asupra noastră, care ne purtăm chiar mai rău decât barbarii, care nici virtuţi nu avem şi nici pe copiii noştri nu-i creştem cum se cuvine?"
      • Like 1
      • @ Paul Lozba
        Marcu
        Bravo! Asta da argument! Hai sa invatam cum sa ne crestem copii din manuscrise de mii de ani, dar sa ignoram toate studiile facute pana in prezent, stiinta si doctorii psihologi. Sunteti pe drumul cel bun! Vedeti ca mai spre est, mai sunt unii care invata si traiesc tot dupa manuscrise cam la fel de vechi si cred ca aveti multe in comun: si ei au ceva impotriva civilizatiei vestice cum nu va intelegeti dumneavoastra cu Norvegienii, si ei isi cresc copii cu bataie ca doar asa a zis Dumnezeu, si ei se ascund de "Securitate", etc. Ar trebui sa ii contactati, am auzit ca momentan cauta recruti si cred ca v-ati intelege foarte bine. V-ar putea ajuta sa va dezvoltati si alte abilitati pentru care la noi nu se gasesc traineri asa buni: saritul in aer, batutul nevestei de 3 ori pe zi (asta e upgrade-ul la abilitatea dumneavoastra curenta - batutul copiilor). Oricum, la un lucru sa fiti atent: sa nu cumva sa le spuneti si lor pilde cu evrei!!!
        • Like 1
      • @ Marcu
        Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie valoreaza mult mai mult decat orice studii facute pana in prezent. Studiile astea comandate arata orice vrea sa arate initiatorul studiilor. Sunt partinitoare, nu realiste. In plus, iata ce spune Scriptura despre intelepciunea oamenilor: 18.Nimeni să nu se amăgească. Dacă i se pare cuiva, între voi, că este înţelept în veacul acesta, să se facă nebun, ca să fie înţelept.
        19.Căci înţelepciunea lumii acesteia este nebunie înaintea lui Dumnezeu, pentru că scris este: "El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor".
        20.Şi iarăşi: "Domnul cunoaşte gândurile înţelepţilor, că sunt deşarte".
        21.Aşa că nimeni să nu se laude cu oameni.
        • Like 0
      • @ Paul Lozba
        Marcu
        Care Sfanta Scriptura si care Sfanta Traditie valoreaza mult mai mult decat orice studii facute pana in prezent? Exista Biblia Crestina, Analele lui Confucius, Biblia Iudaica, Tao Te Ching, Coranul si o multime de alte texte si traditii sacre. Dumneavoastra la care va referiti? Nu cumva si aceste texte "arata orice vrea sa arate initiatorul lor"? Sau le-ati citit pe toate si ati ajuns la concluzia ca una detine adevarul absolut si celelalte sunt niste aberatii? Si apropos de citatele avansate de dumneavoastra, oare cei care au scris Sfanta Scriptura nu faceau parte la vremea respectiva din randurile inteleptilor? In acest caz, "gandurile lor nu erau desarte", intelepciunea lor nu era "nebunie înaintea lui Dumnezeu"? Dupa cum vedeti sunt atatea intrebari pe care le am... poate ma puteti lamuri, va rog
        • Like 1
      • @ Marcu
        "Care Sfanta Scriptura si care Sfanta Traditie valoreaza mult mai mult decat orice studii facute pana in prezent? " Raspunsul este da. Sfanta Scriptura se refera numai la Biblie. Biblia este scrisa numai de Sfinti sub revelatia Duhului Sfant, adica nu este de la oameni ci de la Duhul Sfant care s-a "exprimat" prin oameni. Coranul este o carte draceasca, o inselare menita a crea o noua religie care sa concureze crestinismul. Muhamad era un pedofil, un ucigas, un razboinic violent. Nu era un om cu viata sfanta care sa fi meritat aparitia ingerului Gabriel (asa cum se crede) care i-ar fi revelat lui textul intregului Coran, asa cum a fost insa Sfanta Fecioara Maria, mama lui Iisus Hristos. Si ca sa o lamurim scurt si cu celelalte religii sau filosofii va aduc aminte ce-a spus Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu: Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine. Sfanta Scriptura nu este doar o carte scrisa de oameni cum vor unii sa creada, este Cuvantul lui Dumnezeu pentru oameni.
        • Like 0
      • @ Paul Lozba
        Marcu
        Ok. Incep sa inteleg. Si deci doar cei 300 milioane de crestini ortodocsi sau in cel mai bun caz 2,2 miliarde de crestini (daca includem si catolicii) au macar sansa de a ajunge in Rai (desigur ca o mica parte dintre acestia ajung efectiv, pentru ca majoritatea pacatuiesc). Restul populatiei Pamantului este practic sortita la eternitate in Iad. Ce fel de Dumnezeu este acela care creaza o specie (omul) doar pentru a osandi majoritatea covarsitoare a membrilor ei la chinuri vesnice? Presupun ca fiind atotputernic, Dumnezeu ar putea sa faca asa incat 99% din populatia lumii sa se converteasca la crestinism, dar alege sa nu o faca. Practic niste preoti budisti care nu ar rani o musca (pentru ca religia le-o interzice) vor ajunge in Iad, pe cand un tata care isi bate copilul are sanse mari sa ajunga in Rai, in timp ce Dumnezeu sta si se uita cum miliarde de oameni sunt sortiti pierzaniei. Si in conditiile astea sustineti ca Mohamed era ala "ucigas si violent"?
        • Like 0
      • @ Marcu
        Ok. Incep sa inteleg. Si deci doar cei 300 milioane de crestini ortodocsi sau in cel mai bun caz 2,2 miliarde de crestini (daca includem si catolicii) au macar sansa de a ajunge in Rai (desigur ca o mica parte dintre acestia ajung efectiv, pentru ca majoritatea pacatuiesc). Restul populatiei Pamantului este practic sortita la eternitate in Iad. Ce fel de Dumnezeu este acela care creaza o specie (omul) doar pentru a osandi majoritatea covarsitoare a membrilor ei la chinuri vesnice? Presupun ca fiind atotputernic, Dumnezeu ar putea sa faca asa incat 99% din populatia lumii sa se converteasca la crestinism, dar alege sa nu o faca. Practic niste preoti budisti care nu ar rani o musca (pentru ca religia le-o interzice) vor ajunge in Iad, pe cand un tata care isi bate copilul are sanse mari sa ajunga in Rai, in timp ce Dumnezeu sta si se uita cum miliarde de oameni sunt sortiti pierzaniei. Si in conditiile astea sustineti ca Mohamed era ala "ucigas si violent"?

        Din intelegerea mea limitata incerc sa va raspund la niste intrebari. In primul rand Dumnezeu nu mantuieste cu forta pe nimeni. Exista foarte multi oameni care au aflat de Adevarul Evangheliei lui Hristos insa aleg sa respinga darul mantuirii. Trebuie sa existe vointa. Dumnezeu nu va incalca niciodata liberul arbitru al omului. Daca un om vrea sa fie pagan pana la moarte, Dumnezeu se va intrista pentru sufletul sau si-l va lasa sa mearga pana la moarte ca pagan. Asta nu inseamna ca Dumnezeu nu ne trimite in permanenta ocazii pentru mantuirea sufletului. Ori ne trimite o anume persoana in viata, ori ne da incercari sub diverse forme, boli, accidente s.a. pentru a ne "reseta". Toti avem acea chemare interioara catre Dumnezeu dar multi aleg sa se complaca in materie si sa ignore aceasta chemare. Mai devreme sau mai tarziu orice om realizeaza temporalitatea si falsitatea lumii materiale. Dumnezeu lucreaza in felurile Lui misterioase nu dupa cum ne duce pe noi capul sau imaginatia. Si nu putem sa-i reprosam ca nu actioneaza dupa cum gandim noi, e Universul Lui pana la urma, nu al nostru. Dar stiu de la Sfinti Parinti ca Dumnezeu se intristeaza pentru sufletele care ajung in Iad si El nu doreste ca nici un suflet sa fie acolo. Iadul a fost gatit pentru Lucifer si ingerii cazuti ce i-au urmat lui pentru faptele lor rele (mandria, impotrivirea, neascultarea, razboirea s.a.). Suntem noi oamenii care alegem uneori raul cu toata puterea si nu vrem sa ne dezlegam de pacate. Nu cred ca e cineva sortit iadului, oricine are acces la mantuire. Talharul de pe cruce a fost talhar toata viata lui dar s-a mantuit in ultima clipa a vietii. Deci nu Dumnezeu osandeste majoritatea omenirii ci oamenii se osandesc singuri prin faptele lor rele si prin ascultarea de voia diavolului. Legat de preotii budisti nu sunt eu in masura sa spun unde ar ajunge insa stiu ca daca ei nu ar fi auzit de Evanghelia lui Hristos vor fi judecati diferit dupa legea pe care Dumnezeu ne-a sadit-o in constiinta, in inima. Un tata care si-ar bate copilul fara inima si fara cap, deci din rea vointa, nu stiu daca s-ar mantui. Daca s-ar pocai si spovedi s-ar putea mantui. Dar un tata care din intentie buna mai aplica corectii fizice pentru educatia buna a copilului acesta nu va fi judecat de Dumnezeu pentru ca asa ne invata Dumnezeu prin Sfanta Scriptura si Sfintii Parinti. Pana la urma, si Dumnezeu face la fel cu noi. Cum am mai creste noi fara sa plangem in viata, fara sa suferim, fara sa gustam partea rea? De ce ingaduie Dumnezeu sa suferim? Este el rau intentionat sau o face pentru binele nostru? Ca nimic nu se intampla fara ingaduinta lui Dumnezeu. Legat de Mohamed este dovedit istoric ca era un om extrem de agresiv. Prima lui sotie avea 6 ani. Deci era si pedofil. Unui astfel de pacatos era cu neputinta sa I se arate o creatura atat de virtuoasa precum un inger si cu atat mai putin sa I se reveleze in exclusivitate lui cine stie ce cuvant “dumneziesesc”. Deci e clar ca a fost inselat de un demon care s-a dat drept inger. De altfel acest procedeu exista si in zilele noastre cand asa zisii “light workers” fac “channeling” cu tot felul de “entitati” ei sustinand ca sunt ingeri si extraterestrii din alte dimensiuni. Cautati de exemplu Lord Sananda, sau Jesus through John, doar 2 exemple de inselari moderne, asemanatoare cu a lui Mohamed. Faimosul satanist Aleister Crowley a facut la fel isna el a recunoscut ca un demon i-a dictat efectiv cartea care avea sa devina adevarata carte de capatai a ocultistilor, The Book of The Law. Cu cat va veti documenta mai mult veti intelege de ce a zis Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu: Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Tocmai ca sa avem o referinta, sa nu orbecaim in intuneric. Va multumesc ca ati avut rabdare sa cititi.
        • Like 0
      • @ Marcu
        Nu cruța nuiaua ca sa pierzi fiul, dar nici nu o folosi ca sa il pierzi.
        • Like 0
    • Si eu care ma pregatisem sa va iau la rost pentru dizertatia dvs. "artificiala" si plina de truisme, legata de subiectul asta. "Noroc" ca i-am lasat pe altii inainte, sa comenteze. Si spre marea mea dezamagire, ei va indreptatesc sa scrieti astfel. Asta nu inseamna ca nu fortati putin logica, pe alocuri. Dar nu asta este important. Subiectul, din nefericire, este actual. Una peste alta, as vrea sa mai spun ca, argumentul "asa a vazut la parintii sai" este valabil intr-o proportie covarsitoare a cazurilor. Celelalte motive sunt in mare parte, subsidiare acestuia (ca "nu-i duce mintea", ca "nu au chef sa aplice alte metode", ca astfel "se cred parinti buni", etc). Nu cred ca veti gasi un singur parinte care sa aplice corectii fizice copiilor sai si care sa nu fi avut parte, la randul lui, de un tratament similar in copilarie. Din fericire, reciproca nu este valabila. Nu toti parintii perpetueaza acest atavism. Si asta inseamna evolutie. Iar noi ca societate am evoluat. Insa mai e nevoie. De vreo cateva generatii...
      • Like 0
      • @ Icsulescu
        Asa este, ma tem ca de multe generatii judecand dupa reactia unora.
        • Like 0
      • @ Icsulescu
        -Părinte, nu se poate ca oamenii să-şi revină în alt fel şi nu prin încercări?

        -Mai înainte ca Dumnezeu să îngăduie o încercare, a căutat să-i îndrepte cu blândeţe, dar aceia nu au înţeles şi de aceea El a îngăduit ispitirea. Vedeţi, când un copil este sucit, la început tatăl său îl ia cu binişorul, îi face toate mofturile, dar văzând că nu se schimbă, atunci se poartă cu asprime faţă de el, ca să se îndrepte. Tot astfel şi Dumnezeu, adeseori, atunci când cineva nu înţelege de bună voie, îi dă o încercare ca să-şi revină. Dacă nu ar fi existat puţină durere, boli etc., oamenii ar fi devenit fiare, nu s-ar fi apropiat deloc de Dumnezeu.

        (Cuviosul Paisie Aghioritul, Viața de familie, Editura Evanghelismos, București, 2003, p. 209)
        • Like 0
      • @
        Psalmul 52: Zis-a cel nebun întru inima sa: "Nu este Dumnezeu!"

        Du-te si te plimba, nebunule. Nu am ce discuta cu tine.
        • Like 0
      • @ Paul Lozba
        "Sa te porti cu asprime" nu echivaleaza cu a fi violent. E o distinctie pe care cu siguranta o puteti face, nu? Atunci despre ce discutam? Dar daca faceti deosebirea si ramaneti totusi adeptul acestui mijloc de educatiei, atunci, sa zicem, ca avem un subiect de polemica... Insa, ca un argument impotriva violentei si impotriva propagarii acesteia, va aduc si eu un citat dintr-o sursa, pe care, cu siguranta nu o veti contesta: "Aţi auzit că s-a zis: 'Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte'. Eu însă vă spun vouă: Nu vă împotriviţi celui rău; iar cui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt." (Matei, Predica de pe munte, cap.5:38-39)
        • Like 1
    • Marcu
      Felicitari pentru articol. Foarte bine scris si argumentat. Sunt in schimb foarte intristat sa vad ca traim intr-o tara in care, la un asemenea articol, este doar un singur comentariu pozitiv. Chiar suntem o tara de brute si animale, care considera normal sa lovesti copii? Atunci de ce ne miram ca ne conduc hoti? Ar trebui sa ne bucuram ca Parlamentul e plin de talhari si nu de sadicii care comenteaza la acest articol. Nu inteleg ce traume trebuie sa fi avut in copilarie un om ca sa poata lovi o persoana fara aparare, indiferent de varsta. Sau poate astfel de animale isi spun: "Pai ce pumni imi luam eu de la tata si uite ce bine am iesit. O palma peste fata e mangaiere." Stiu ca e greu sa admiti asta despre tine, dar atata timp cat vrei sa lovesti pe cineva care nu se poate apara, NU AI IESIT BINE DELOC! NU DA TRAUMA TA MAI DEPARTE, ca riscam ca in 1-2 generatii unii ca voi chiar sa ajunga la putere!
      • Like 2
      • @ Marcu
        Stiu ce spuneti, va impartasesc intristarea.
        • Like 0
    • „Am senzația că ceva e foarte în neregulă cu toată povestea asta. Ce e în neregulă nu este faptul că astfel de abuzuri sunt blamate, ci că multe fapte asemănătoare se întâmplă zilnic în familii și nu prea spune nimeni nimic despre ele.”
      Asa oameni buni, fiti cetateni responsabili si cum vedeti vreun parinte ca da vreo palma la fund copilului sunati imediat la Securitate.
      „Niciun copil nu ar trebui bătut, chiar dacă este al tău. Pentru că nu este proprietatea ta, chiar dacă poate ți se pare așa pentru că depinde de tine pentru aproape orice”
      Daca nu e proprietatea ta, atunci a cui, a statului? Mai era o tanti de la Barnevernet care credea acelasi lucru.
      „Un părinte care își lovește copilul ar putea merge la psihoterapie pentru a scăpa de toate ideile greșite care îl fac să recurgă la violență în loc de argumente”
      La psihiatru cu voi nebunilor!
      Ce sa zic, domnule Manea, ati fi un angajat exemplar al Barnevernetului norvegian. Tineti-o tot asa!
      • Like 0
      • @ Paul Lozba
        Daca as vedea o femeie pe strada lovita, as suna la politie. La fel daca as vedea un caine lovit.
        Daca vad un copilas lovit se aplica aceeasi lege? sau copiii sunt mai putini oameni si mai jos decat animalele...
        • Like 2
      • @ Claudia Olteanu
        Deci daca ati vedea un tata care da o palma la fund unui copil ati chema Politia? Buna treaba.
        • Like 0
      • @ Paul Lozba
        da. Daca vad un barbat ca iti da tie o palma, voi chema politia. Politia decide sa legimiteze daca e tatal tau, si ca ai trecut strada neregulamentar deci meriti o palma, sau ca este cu IMC>26 deci esti neregulamentar, sau ca ai tigara in gura deci tot neregulamentar.
        • Like 2
      • @ Claudia Olteanu
        Buna treaba. Securitatea ar fi mandra de tine.
        • Like 0
      • @ Claudia Olteanu
        -Părinte, nu se poate ca oamenii să-şi revină în alt fel şi nu prin încercări?

        -Mai înainte ca Dumnezeu să îngăduie o încercare, a căutat să-i îndrepte cu blândeţe, dar aceia nu au înţeles şi de aceea El a îngăduit ispitirea. Vedeţi, când un copil este sucit, la început tatăl său îl ia cu binişorul, îi face toate mofturile, dar văzând că nu se schimbă, atunci se poartă cu asprime faţă de el, ca să se îndrepte. Tot astfel şi Dumnezeu, adeseori, atunci când cineva nu înţelege de bună voie, îi dă o încercare ca să-şi revină. Dacă nu ar fi existat puţină durere, boli etc., oamenii ar fi devenit fiare, nu s-ar fi apropiat deloc de Dumnezeu.

        (Cuviosul Paisie Aghioritul, Viața de familie, traducere din limba greacă de Ieroschimonah Ştefan Nuţescu, Editura Evanghelismos, București, 2003, p. 209)
        • Like 0
      • @ Paul Lozba
        Tu ce faci, cauti scuze la abuz? abuzul tot abuz ramane. Si voi continua sa ma port frumos cu proprii copii, ca doar si Dumnezeu e iertator. Multumesc ca mi-ai adus aminte sa deschid Biblia.
        • Like 1
      • @ Claudia Olteanu
        Nu caut scuze la abuz, disciplinarea fizica nu este abuz. Ti-am dat niste vorbe intelepte de la Sfantul Paisie poate pricepi. Si daca tot ai pomenit de Biblie: „Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri. Lovindu-l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.” (Proverbe 23:13-14)
        Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine-l iubeşte, îl pedepseşte îndată. (Proverbs 13:24)
        Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori. >(Proverbe 19:18)
        Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului. (Proverbe 29:17)

        • Like 0
      • @ Claudia Olteanu
        Cei care sunt nepăsători faţă de buna educare a copiilor lor vor fi pedepsiţi de Dumnezeu. Şi ascultaţi cu atenţie povestirea pe care vă voi spune-o: În vremurile din vechime, înainte de venirea lui Hristos în lume, trăia un preot evreu, bun şi cumpătat, Eli, care avea doi copii, pe Ofni şi Finees. Deşi Eli îi vedea pe copiii săi umblând pe calea răutăţii, nici nu-i împiedica, nici nu-i pedepsea, nici nu-i mustra. Şi dacă uneori îi povăţuia, o făcea cu moliciune, fără severitate. „Nu mai faceţi rele, fiii mei”, le spunea, „nu aud vorbe bune despre voi” (Parafrază la I Regi 2, 24). Cuvintele lui ar fi fost de ajuns ca să-i cuminţească pe cei doi copii, dacă aceştia ar fi vrut. Dar întrucât preotul n-a arătat severitatea cuvenită, Dumnezeu l-a pedepsit. Astfel, şi-a pierdut şi copiii şi mântuirea, deşi Dumnezeu nu avea pentru ce să-l osândească pe bătrânul tată, decât pentru nesârguinţa pe care a arătat-o faţă de copiii săi.

        Aşadar dacă Eli a fost pedepsit atât de aspru pentru nesârguinţa lui, vor rămâne nepedepsiţi cei care fac lucruri mai rele? Dacă pe preotul acela n-au reuşit să-l izbăvească cinstea lui, însuşirea de judecător şi slujirea pe care o aducea poporului israelit, şi a murit în chip jalnic deoarece nu s-a îngrijit cum trebuia de educarea copiilor lui, atunci ce pedeapsă va cădea asupra noastră, care ne purtăm chiar mai rău decât barbarii, care nici virtuţi nu avem şi nici pe copiii noştri nu-i creştem cum se cuvine?
        • Like 0
      • @ Paul Lozba
        din “Problemele vietii” de Sfantul Ioan Gura de Aur - Editura Egumenita
        • Like 0
      • @ Paul Lozba
        Atunci si politistii rutieri sa ia cate o nuia sa nu te crute cand treci strada neregulamentar :). Am glumit. Eu consider ca tot ce e invaziv se intoarce impotriva noastra. Dumnezeu ne-a creat perfecti si echilibrati, nu avem nevoie nici de chimicale/medicamente pt a functiona mai bine, ci de dragoste. Nuiaua nu e dragoste. Si noi si copiii suntem cetateni liberi ai acestei tari, si avem dreptul sa nu se intervina agresiv asupra corpului si sufletului.................. Ca o remarca din viata mea (fost copil, actual parinte) mai eficienta e o pedeapsa restrictiva, gen: fara desene animate 2 zile. Am apelat de cateva ori si intre timp am gasit alte metode de discutie si explicatie la nivelul perceptiei varstei copilului.................Poti sa ne dai un exemplu de momente cand a fost necesar sa folosesti nuiaua?
        • Like 0
      • @ Claudia Olteanu
        Esti tu mai inteleapta decat Sfintii lui Dumnezeu? Sau stii mai bine decat Biblia? Daca te consideri crestina presupun ca pui pret pe ce scrie in Biblie , ca valoreaza ceva pentru tine. Si de asemenea ce spun Sfintii (si toti spun acelasi lucru). Nu e vorba de nuia aici e vorba de a trage o linie intr-un mod sever astfel incat copilul sa priceapa clar ca nu trebuie sa mai ajunga in punctul acela. Aceasta severitate este necesare in anumite momente cand copii sunt foarte incapatanati si vor sa faca numai ce le tuna, nu ce trebuie. Nu zice nimeni sa apelezi la masuri fizice decat daca este nevoie. Sunt si copiii mai ascultatori la care nu e nevoie insa cred ca toti au momente cand o iau razna. Eu am vazut si copiii disciplinati prin "alte metode" fara contact fizic si vreau sa zic ca tot obraznici si neascultatori sunt fie ca-i privezi de desene animate sau mai stiu eu ce. Altfel nu ne-ar mai recomandat sfintii ce au recomandat. Traumatic este sa-l bati fara motiv dar o corectie fizica aplicata la momentul corect este ceva necesar pentru buna educatie a copilului. Societatea de azi insa vrea sa incrimineze parintii de rele tratamente pentru a putea sa dezmembreze familiile, a se vedea cazul Bodnariu, unde parintii si-au reintalnit copiii dupa nu stiu cate luni si acestia erau plini de vanatai, ca dovada ca sistemului nu-i pasa de ce abuzuri se intampla odata ce si-au indeplinit misiunea de a-i scoate din familie. La fel si la noi, se scot din familii pe motiv de saracie si apoi sunt batuti si abuzati in casele de copii. Exista un studiu care arata ca peste 70% din copiii FURATI de Barnevernet sufera de afectiuni psihice, sunt traumatizati. Tocmai de aceea articolul domnului Manea este foarte subiectiv si nu atinge punctele esentiale, prezinta un mod de gandire simplist si nerealist, ca sa nu mai zic anti-crestin. O palma la fund, NU ESTE un abuz.
        • Like 0
    • Sa inteleg bine: trauma e doar cand il bati? Sau cand il certi? Sau cand tipi la el? Aha... deci daca nu se comporta cum trebuie, ii spun ca a gresit ii spun care sunt consecintele si daca calca din nou pe bec atunci urmeaza consecintele enumerate. Nu conteaza ca el oricum va plange, dar in varianta aceasta nu va mai exista nici o trauma. Ca doar asa e scris in cartea de pisalogie... Indiferent de metode, trauma e necesara in educatie! Sau autoeducatie, cum vreti... Iti iei una peste ochi, sau nu te lasa mama afara doua saptamani, tot trauma se cheama, cazi, te ranesti si doare, sau mama te plesneste sa asculti, tot trauma e. Una pleaca de la ideea ca un copil trebuie sa invete din ce spun ceilalti, alta ca trebuie sa invete prin consecinte. Pana acum nu am auzit de nimeni care sa fi dezvoltat vreo problema psihologica acuta de la o palma la dos cand era mic. Ba chiar am vazut un dicton dragut care suna cam asa: "My parents spanked me as a child, and as a result, I now suffer from a psyhological condition known as <<Respect for others>>"
      • Like 0
      • @ Ciprian Frigioi
        Intelegeti gresit ideea de consecinta. Consecinta unei purtari nepotrivite din partea copilului nu ar trebui sa fie bataia. Dvs. acum ca adult va temeti sa va luati "una peste ochi" sau aveti alte motive pt a va purta civilizat?
        • Like 0
      • @ Claudiu Manea
        Mizati pe cecitatea atentiei sperand sa va raspund la aceasta intrebare? Discutia, subliniata chiar in articol, era despre trauma provocata unui copil (fizica sau psihologica). Nu despre mine era vorba aici, ci despre faptul ca problema e pusa unidirectional iar abordarea este psudostiintifica fara a lua in calcul toate variantele posibile. Mai mult, exista studii care arata ca Suedia, tara in care libertinismul copiilor este la cotele cele mai inalte din Europa, este tara cu cele mai multe sinucideri in randul adolescentilor. Tot aceasta tara este si locul unde a pornit acest curent legat de violenta impotriva copiilor. Din aceasta cauza, in UK, acum cativa ani a fost votata o lege contra "libertinismului" acordat copiilor si tinerilor in general. Nu mai stiu unde anume am citit toate aceste lucruri, dar in mod cert le gasiti pe internet. Traumele au locul lor in dezvoltarea armonioasa a tinerilor. Fara ele nu ii putem tine pe drumul cel bun. O mica intrebare: cred ca ati vazut destul de des in filme si documentare, ca in toate armatele din lume exista un sergentul Gica, care tipa si urla in toate felurile la soldati (acum nu ca armatele nu ar avea suficienti psihologi bine platiti), v-ati intrebat vreodata de ce anume se procedeaza asa? Indiferent de raspuns, va rog incercati sa ne oferiti o argumentatie care sa impace ambele versiuni (mangaiatul pe cap si bullyingul)
        • Like 0
      • @ Claudiu Manea
        Adevărul este că 'ne-o luăm peste ochi' ca adulți zilnic de la o mulțime de realități și nu ne ține nimeni în puf și departe de ele. De aceea nu avem nici puterea și nici dreptul să ascundem copiilor noștri realitățile așa cum sunt ele, după posibilități.
        • Like 1
    • Asupra problemei restrictiilor, a mustrarilor spune multe lucruri Sfantul Hrisostom. Pe tatal acela care face toate hatarurile copilului sau il numeste tradator. "Sarmane tradator ! Pentru ca numai tata nu pot sa-l numesc pe unul de acest fel; cu cat mai bine ar fi pentru tine, intristandu-ti copilul pentru putin timp sa il faci sanatos pentru totdeauna, decat sa faci aceasta scurta multumire temelia unei neintrerupte mahniri". In alt pasaj, pe tatii care nu arata severitate copiilor lor ii numeste ucigasi de copii. Spune intre altele. Deoarece anumiti tati "nu vor nici sa bata, nici sa certe, nici sa intristeze pe copiii lor pentru viata lor dezordonata si nelegiuita, i-au vazut de multe ori ca sunt arestati, fiindca au cazut in mari crime, ca sunt condusi la tribunal si ca sunt decapitati de calai. Si cand tu nu pedepsesti pe fiul tau, cand tu nu-l inteleptesti, ci te amesteci tu insuti cu oameni marsavi si stricati si impartasesti rautatea lor, atunci legile publice intervin si impun pedeapsa in fata tuturor. Si nu este numai o nenorocire, este si mare rusine pentru acest tata, pentru ca il arata cu degetul toti dupa moartea copilului sau si il constrang sa nu se mai arate in public... Copiii pe care nu-i pedepsesc parintii lor ii pedepsesc legile statului".
      • Like 0
      • @ Paul Lozba
        De acord. Insa nu confundati severitatea si disciplinarea cu bataia. Nu sunt acelasi lucru.
        • Like 0
      • @ Claudiu Manea
        -Părinte, nu se poate ca oamenii să-şi revină în alt fel şi nu prin încercări?

        -Mai înainte ca Dumnezeu să îngăduie o încercare, a căutat să-i îndrepte cu blândeţe, dar aceia nu au înţeles şi de aceea El a îngăduit ispitirea. Vedeţi, când un copil este sucit, la început tatăl său îl ia cu binişorul, îi face toate mofturile, dar văzând că nu se schimbă, atunci se poartă cu asprime faţă de el, ca să se îndrepte. Tot astfel şi Dumnezeu, adeseori, atunci când cineva nu înţelege de bună voie, îi dă o încercare ca să-şi revină. Dacă nu ar fi existat puţină durere, boli etc., oamenii ar fi devenit fiare, nu s-ar fi apropiat deloc de Dumnezeu.

        (Cuviosul Paisie Aghioritul, Viața de familie, traducere din limba greacă de Ieroschimonah Ştefan Nuţescu, Editura Evanghelismos, București, 2003, p. 209)
        • Like 1
    • Mi se pare ca veniti cu o gandire occidentala (eronata) si pregatiti terenul pentru instalarea "Barnevernetului de Romania", dupa cum a afirmat o cretina tehnocrata ca ar vrea sa fie si la noi asa ceva. Unde nu este nici un fel de corectie fizica rezulta copii rasfatati care cred ca pot face orice si care ajung sa se drogheze/desfraneze de la cele mai mici varste. Copiii nu inteleg de vorba buna tot timpul si de aceea din cand in cand mai e necesara si o corectie fizica. Spuneati "Care este natura traumelor psihologice provocate de bătaia dată de părinți copiilor?" Una mult mai mica decat trauma provocata de DESPARTIREA copiilor de parinti! Mi se pare mizerabil ce spuneti "Ce e în neregulă nu este faptul că astfel de abuzuri sunt blamate, ci că multe fapte asemănătoare se întâmplă zilnic în familii și nu prea spune nimeni nimic despre ele." invitand practic parintii sa se toarne intre ei la asa zisa "Protectie" a copilului, care nu ofera defapt nici o protectie. Atat Biblia cat si Sfanta Traditie, prin Sfintii Parinti precum Sf. Ioan Gura de Aur, mentioneaza corectia fizica ca fiind necesara la cresterea copilului. Unii din voi astia cu mintea "moderna" nu pot sa inteleaga cum e posibil asa ceva? Eu am vazut in Anglia ce inseamna copiii crescuti in spiritul ilustrat de dumneavoastra mai sus. Cei mai nesimtiti si tupeisti copii pe care i-am vazut in viata mea. Sarcastici de la 5 ani, nerusinati dar si foarte obraznici cu strainii. In comparatie, copiii romanilor sunt mult mai SMERITI (pricepeti acest cuvant?) si cuviinciosi cu oamenii. Si spuneti-mi, de cand parerea dumneavoastra, sau a statului sau a oricarui "specialist" ar fi mai importanta pentru un parinte decat parerea unui Sfant? Atentie, nu ma refer la acele cazuri in care abuzul este clar si copiii sunt efectiv rupti in bataie de parinti nemilosi, betivi, agresivi. Nu orice palma la fund este un abuz, desi legea vrea sa eticheteze asa. Atentie oameni buni, se pregateste dictatura "drepturilor copilului" vor sa ajunga la copiii vostri si vor face tot posibilul pentru asta. Mafia BARNEVERNET vine in Romania!
      • Like 0
      • @ Paul Lozba
        Ba da, orice palma la fund este un abuz. Nu incurajez sub nici o forma abuzuri si mai mari ca raspuns. Solutia nu este sa te duci sa iei copiii din familie ci sa educi parintii ca exista si alte metode de a-i face sa asculte. E greu insa atunci cand dai peste oameni ca dvs. care nu vad decat 2 solutii: fie ii mai altoiesti fie ajung niste rasfatati. Copiii de care spuneti din Anglia sunt rezultatul exact al acestui tip de gandire: n-am voie sa-l bat si atunci il las sa faca orice are el chef. Gandire limitata, rezultate pe masura.
        • Like 4
    • nu, nu e la nesfarsit. faptul ca ai fost victima unui abuz nu garanteaza ca si tu vei deveni abuziv, la randul taum ca adult. tocmai pentru ca se presupune ca dezvolti discernamat si empatie. e ca si cum ai spune ca unii omoara pentru ca au vazut la televizor cum se face ...
      • Like 2
      • @ Anca Paduraru
        Nu garanteaza dar creste riscul. Si nu comparati ce se vede la televizor, influenta a ceea ce vedem in familie este hotaratoare pt dezvoltarea noastra ca adulti. Televizorul e mult in spate ca influenta.
        • Like 1
      • @ Claudiu Manea
        tocmai. tocmai pentru ca ai luat-o peste gura de la parinti, sau ai fost abuzat sexual de unchiu', de ce statutul de fosta victima, la vremea varstei adulte, "creste probabilitatea de a deveni la randul tau abuzator", si nu "creste probabilitatea de a deveni un luptator pentru drepturile victimelor"? nu are sens si nu are suport in cercetatrea sociologica; concret, daca au fost numarati cati dintre actualii abuzatori au fost la randul lor abuzati in copllarie, NU AU FOST NUMARATI cei care nu au abuzat, desi au fost abuzati in copilarie. got it?
        • Like 0
      • @ Anca Paduraru
        Las aici cateva linkuri, nu pt dvs care evident le stiti pe toate, ci pentru altii care ar putea fi interesati. Primul s-ar putea sa va placa insa, e cu multe cifre si statistici.
        http://www.childtrends.org/?indicators=childrens-exposure-to-violence
        http://www.domesticviolenceroundtable.org/effect-on-children.html
        https://www.childwelfare.gov/topics/systemwide/domviolence/impact/children-youth/

        Interesant e mai ales urmatorul pasaj: Most experts believe that children who are raised in abusive homes learn that violence is an effective way to resolve conflicts and problems. They may replicate the violence they witnessed as children in their teen and adult relationships and parenting experiences.

        Si poate si acesta: Children from violent homes have higher risks of alcohol/drug abuse, post traumatic stress disorder, and juvenile delinquency. Witnessing domestic violence is the single best predictor of juvenile delinquency and adult criminality. It is also the number one reason children run away.

        In concluzie, cum spuneam, nu e o garantie dar creste riscul. Acum are sens?
        • Like 1
      • @ Claudiu Manea
        Scuze, eu am tastat Enter dar nu mi-a citit spatiile. Despartiti linkurile inainte de fiecare HTTP sau HTTPS.
        • Like 0
      • @ Claudiu Manea
        matur, foarte matur. de inteligent si intelectual nu mai vorbim: sa nu raspunzi la argument cu contra-argument, ci sa il gratulezi pe celalat drept "limitat". ca doar asta este cel ce "le stie pe toate"". inca o data, la argument: ca sa poti afirma ca fostele victime devin la randul lor agresori trebuie sa masori SI multimea fostelor victime care NU devin agresori. respectiv trebuie sa masori si agresorii care nu au un trecut de victima, respectiv adultii nevinovati care nu au fost nici victime si nu sunt nici agresori. altminteri, alegem sa ne uitam unde cade lumina veiozei si sa numaram ciucurii de la mileu, afirmand ritos ca, daca ai mileu, automat trebuie sa iti creasca ciucuri, fara sa fii constient ca exista o camera intreaga, necercetata, pentru care aceste masuratori nu se aplica.
        • Like 0
      • @ Anca Paduraru
        Dar daca masori doar multimea agresorilor (de exemplu cei condamnati penal) si vezi ca majoritatea au fost victime poti trage concluzia ca una dintre consecintele violentei este comportamentul anti-social? Cu mentiunea de care spuneam si eu, ca nu toti aleg drumul acesta. Eu vorbesc despre violenta asupra copiilor dvs vorbiti de principiile cercetarii stiintifice si nici macar nu o faceti bine. Cine nu raspunde la argument?
        • Like 0
      • @ Claudiu Manea
        dvs. dvs nu raspundeti la argument; nu va puteti abtine, daca nu e la inceput, atunci e la sfarsit atacul la persoana. nu are sens sa repet, pentru dvs, dar o repet pentru cei care citesc acum, prima data: faptul ca majoritatea agresorilor au fost victime NU poate duce la concluzia ca statutul de fosta victima conduce la agresiune pentru ca din multimea victimelor, doar o minoritate ajunge sa agreseze la randul ei, la maturitate. da, este vorba despre metodologie stiintifica, despre rigoare in gandire. asta, ca sa nu insiram vorbe refuzate de gandire, pe care apoi le aparam cu ... agresivitate, ca doar asta mai avem la dispozitie.
        • Like 1
      • @ Anca Paduraru
        Eu zic sa mai cititi o data ce ati scris: "faptul ca majoritatea agresorilor au fost victime NU poate duce la concluzia ca statutul de fosta victima conduce la agresiune"
        • Like 0
      • @ Claudiu Manea
        citesc. e corect ce am scris. pentru ca multimea la care trebuie sa te uiti este cea a victimelor initiale, sa le spunem V, care include multimea celor care au devenit agresori, V-A, si a celor care NU au devenit agresori, V-nonA; multimea V-A e o MINORITATE in multimea V; pe de alta parte, avem multimea agresorilor, A, care, evident, este o cu totul alta multime decat V, de la care am pornit: A = V-A + delicventi neagresati; este posibil ca in aceasta multime, A, multimea V-A sa fie o majoritate, dupa cum spuneti.
        asadar, V-A este o multime inclusa atat in V cat si in A; dvs va uitati la A, cand spuneti ca V-A este o majoritate, in timp ce eu ma uita la V, cand spun ca V-A este o minoritate.
        acum e clar?
        • Like 0
      • @ Claudiu Manea
        citesc. e corect ce am scris. pentru ca multimea la care trebuie sa te uiti este cea a victimelor initiale, sa le spunem V, care include multimea celor care au devenit agresori, V-A, si a celor care NU au devenit agresori, V-nonA; multimea V-A e o MINORITATE in multimea V; pe de alta parte, avem multimea agresorilor, A, care, evident, este o cu totul alta multime decat V, de la care am pornit: A = V-A + delicventi neagresati; este posibil ca in aceasta multime, A, multimea V-A sa fie o majoritate, dupa cum spuneti.
        asadar, V-A este o multime inclusa atat in V cat si in A; dvs va uitati la A, cand spuneti ca V-A este o majoritate, in timp ce eu ma uita la V, cand spun ca V-A este o minoritate.
        acum e clar?
        • Like 0
      • @ Claudiu Manea
        Daca masori multimea agresorilor din puscarie, observi doar ca provin din familii dezradacinate, cu o mama neintereseaza de copii, iar tatal foarte pasionat de bautura, sau plecat la arat acum 10 ani fara sa mai gaseasca drumul inapoi spre casa, unde copii au prea mare libertate de actiune, si nimeni nu le atrage atentia cand gresesc. Restul cazurilor unde copii au fost abuzati si abuzeaza la randul sa pe altii cad in limita de fifty/fifty a intamplarii. Daca aveti linkuri catre studii care demonstreaza altceva va desfid sa le prezentati aici.

        • Like 0
    • Am o curiozitate: pe dumneavoastra v-au altoit parintii ocazional? (nu chiar batut cu lopata... :) ) Daca aveti copii, i-ati disciplinat vreo data cu vreuna dupa ceafa? Va rog sa puneti mina pe inima si sa imi raspundeti. (teoretic, expunerea dumneavoastra este corecta, in practica, nu se intimpla NICIODATA asa)
      • Like 2
      • @ Lucian-Mihail Betianu
        Ba da, se intampla. Trebuie doar un pic de efort de gandire pt a gasi solutii alternative.
        • Like 1
      • @ Claudiu Manea
        Nu i-ati raspuns la intrebari. Pe dumneavoastra v-au altoit parintii ocazional? Daca aveti copii, i-ati disciplinat vreo data cu vreuna dupa ceafa?
        • Like 0
      • @ Paul Lozba
        Da, am mai fost altoit de parinti. Nu, nu am altoit la randul meu nici un copil. Care e relevanta intrebarii? Eu vorbesc de principii in timp ce dvs transformati discutia intr-o dezbatere personala.
        • Like 3
      • @ Claudiu Manea
        Dumneavoastra aveti copii? Parerea mea este ca doar parintii pot dezbate astfel de subiecte.
        • Like 0
      • @ Paul Lozba
        Dupa cum despre dependenta de substante pot discuta doar actualii sau fostii consumatori, nu?
        • Like 1
      • @ Claudiu Manea
        Din eschiva dumneavoastra bag de seama ca nu sunteti parinte. Sa tot auzim pareri de la astfel de "specialisti". Multumim oricum pentru efort.
        • Like 1
      • @ Paul Lozba
        Puteti trage ce concluzii doriti. Am si eu o intrebare: dvs. sunteti casatorit? Va mai bateti sotia din cand in cand? Asa, doar ca sa nu ajunga o rasfatata. Daca da, puteti va rog sa scrieti un text despre violenta domestica? Nu de alta dar nici intr-o femeie nu am dat niciodata si m-ati facut sa inteleg ca nu sunt avizat sa vorbesc nici despre asta.
        • Like 1
      • @ Claudiu Manea
        Din raspunsul dumneavoastra trag urmatoarea concluzie: Nu aveti copii si discutati din fotoliu. Haideti sa asteptam pana o sa aveti un copil de sa spunem 4-5 ani, care va face toate nazbatiile sa va atraga atentia cand aveti treaba. Dupa asta discutam. Pana atunci discutati de pe pozitii privilegiate, sau jucati la rezerve.
        • Like 2
      • @ Claudiu Manea
        Comparatia e gresita. O comparatie functionala ar fi daca ati fi medic care nu a avut niciodata pacienti narcomani si ati spune ce sa faca unora care trateaza. Si atunci v-as intreba, daca nu ati fi tratat niciodata pacienti narcomani, cei care o fac, ar trebui sa ia in calcul afirmatiile dumneavoastra?
        O alta comparatie similara ar fi un critic de arta care nu a produs niciodata o ceva... dar ar avea intotdeauna de comentat!
        • Like 0
      • @ Claudiu Manea
        Sunt casatorit si nu sunt de acord cu violenta domestica dar comparatia dumneavoastra e gresita si faptul ca nu stiti sa faceti diferenta intre un abuz si o palma la fund spune foarte multe. Cand o sa aveti copii atunci mai discutam.
        • Like 0
      • @ Ciprian Frigioi
        Haideti sa detaliem comparatia asta: un psiholog nu are voie sa-i spuna unui parinte ca isi traumatizeaza copilul atunci cand il loveste (mai ales daca nu e si el parinte) dar un parinte poate sa ii spuna unui psiholog ca de fapt nu-l traumatizeaza, desi acel parinte nu e psiholog. Am inteles bine, nu?
        • Like 4
      • @ Paul Lozba
        Stimate domn, ma indoiesc ca vom avea vreodata ce sa discutam atata timp cat pt dvs. violenta asupra unei femei nu e in regula dar asupra unui copil este. Si atata timp cat nu faceti diferenta intre palme la fund si educatie.
        • Like 0
      • @ Claudiu Manea
        Ma provocati si nu va faceti un serviciu! Incercati tot felul de tertipuri si atacati acolo unde credeti ca puteti, nu raspundeti la intrebari care va pot sili sa bateti in retragere. Va trebui pana la urma sa invatati sa recunoasteti cand gresiti. Probabil tot in urma unei traume. Va inteleg dorinta de a atasa la palmares articole publicare in Republica.ro, dar, credeti-ma, 2 luni la fundatii caritabile, si experienta in domeniu din luna februarie pana acum, fac din dumneavoastra un un psiholog la fel de temut ca si mine.
        PS: Ati inteles gresit: nu am afirmat ca nu-l traumatizeaza, ci ca bataia si tipatul la fel ca si orice alte metode au toate consecinte traumatice asupra copilului. Educatia presupune educarea copilului si atunci cand el nu doreste acel lucru. Atat timp cat lucrurile sunt impotriva a ceea ce doreste el, impinsul lui intr-o anume directie se va petrece producand mici traume psihologice in care el trebuie sa renunte la ceva in favoarea altcuiva
        • Like 1
      • @ Lucian-Mihail Betianu
        raspunsul meu conteaza? Eu am copii, si am fost altoita. Sunt suficient de matura sa recunosc ca ma enervez dar e vina instabilitatii mele emotionale sa ma enervez. Imi cer scuze cand ridic tonul.
        Daca e cazul sa pedepsesc copilul, am alte metode de pedepsire decat cele corporale.
        Nu lovesc.
        • Like 5
      • @ Claudia Olteanu
        Va multumesc, incepeam sa cred ca sunt singur pe-aici cu aceasta parere :)
        • Like 1
      • @ Lucian-Mihail Betianu
        Ba da, se întâmplă.
        • Like 1
      • @ Claudiu Manea
        nu esti singur. Majoritatea prietenilor mei sunt asa: singuri, din carti, sau cu ajutorul psihologilor am constientizat ca sunt problemele noastre mintale ca nu putem sa ne controlam, ca nu ne exprimam bine sa ne auda copilul, ca exista educatie fara pedepse, ca o vorba buna si o imbratisare face 1000 de puncte.
        • Like 3


    Îți recomandăm

    Mihai Goțiu - Mirel Palada

    „Din păcate pe pauza publicitară s-a întâmplat un eveniment extrem de neplăcut, domnul Mirel Palada l-a agresat fizic pe domnul Mihai Goțiu. Ne pare foarte rău pentru acest eveniment, din păcate au trebuit să părăsească amândoi platoul", a anunțat Nadia Ciurlin, moderatoarea emisiunii care îi avea ca invitați cei doi politicieni.

    Citește mai mult

    medici

    Atât eu, cât şi Alin, co-autorul acestui articol, suntem copii de doctori. Avem aproape săptămânal același tip de conversaţie cu mamele noastre: - Ce faci, mamă? - Ce sa fac, mă lupt să-mi fac meseria. E plin de pacienţi, dar iar s-a blocat sistemul.

    Citește mai mult

    iphone X

    Apple a lansat marți iPhone 8, iPhone 8 Plus şi iPhone X.

    Citește mai mult

    Întrebare: ce se întâmplă în România în vreme ce DNA, Parchetul General, DIICOT sunt anchetate la cererea ministrului Justiției, șefa DNA este acuzată că vrea urmărirea ștabilor și nu a chioșcarilor, președintele – scos din procesul de numire a procurorilor-șefi, la propunerea ministrului Justiției, inspecția judiciară supusă ministrului Justiției la propunerea ministrului Justiției, magistrații – cu toții sub urmărire penală, la propunerea ministrului Justiției?

    Cristian Turor Popescu
    Citește mai mult